= reusita poezia | emilio [01.Aug.02 02:30] |
noaptea ne paveaza visele cu iluzia atotputintei. ce vis frumos traiesti! parca prima strofa nu spune prea multe, mai umpleo cu imagini! oricum reusita poezia! | |
= +- | antuna [01.Aug.02 02:59] |
prima strofa este destul de reusita, la fel si "camera dezvelita" insa finalul mi se pare ratat si destul de banal... cele doua idei cu golul din tine si timpul care trece pe nesimtite sunt super-banale iar ca sa surprinda au nevoie de o punere in scena mai originala palma stanga care nu are curajul sa mearga prin ploaie...hmmm... cred ca ar fi trebuit sa cauti o imagine mai puternica si surprinzatoare cat de cat | |
= lacrima de Pierrot | Anaid [01.Aug.02 10:51] |
'mi-e frica de mine cand doar un gol cuprind mi-e frica de timpul ce vine fara sa-l simt...' Parca-i un cuprins a tuturor vorbelor de ieri despre plans... | |
= dupa noapte... | secunda [01.Aug.02 12:26] |
nici nu stiu cum sa incep... va multumesc de pareri, -emilio: visul meu nu e frumos, e chiar de neputinta vorba, de faptul ca iti e mult mai usor sa consolezi pe altii dar nu reusesti sa-ti spui aceleasi vorbe si tie; -antuna: orice moarte,in cele din urma e banala, caci orice moare..;am sa scriu insa o varianta tinand cont de parerile voastre; -anaid: sigur e asa.. varianta: mandra tacere paseste triumfatoare printre vorbele rasuflate, culege o ultima aroma de cafea, de parfum, imi cerceteaza palmele... acesta mana ar ferici o lume, dar nu stie cum sa-si aline propria-si rasuflare ... mana stanga ar strange universul la piept dar nu are taria sa-si faca umbra la destin. ........ mi-e frica de camera dezvelita, de patul care-si murumura freamatul lui ieri, mi-e frica de mine cand doar un gol surprind in infinitul obosit din bratele mele... | |
= secunda | mirart [17.Oct.02 14:20] |
Sensibilitate poetica,specific feminina. De ce atata frica?poate faci referire la ceva strict personal,iar asa e mai greu de-nteles;altfel,noaptea poate fi fascinanta... | |