| = simptome de zvon | Marina Samoila [16.Jan.04 18:05] |
| Impresionant poemul tau. Memorabil, dupa mine: "Cineva alearga pe campia memoriei mele, pana la ziua mai sunt o mie de ani si pana la mine mai sunt o mie de nopti, barbatii mei isi pierd mintile, adorm mereu pe solduri spalate de apele lunii". Exista insa un punct din care farmecul se rupe brutal (ultimele 7 versuri mi se par desprinse din context, nu sunt lamuritore fata de rest, nu sunt nici in aceeasi atmosfera-imi par decupate dintr-un alt univers; parca ai obosit de atat de bine spus pana aici)Pentru mine poemul se termina cu locul aparent comun: "in fond viata-nseamna si putina moarte". Poate gresesc. Si inca ceva, din lipsa diacriticelor, exista un cuvant care supara "mania", sunt sigura ca e vorba de minie (nici eu nu stiu sa pun diacritice la comentariu, scuze, dar cred ca ai inteles. Da, mai e ceva "alge si iarba de mare" - muzica e frumoasa dar pare o "dublare" nenecesara (cu parul iarba de mare ?) Iti scriu toate astea pentru ca mi-a placut dar cred ca merita sa revii asupra unor detalii. | |
| + . | Dan Tristian [17.Jan.04 13:41] |
| desi timid, ametitor si parca fara nerv e un poem ce se stinge frumos, declarativ inspre finalul sau, evadand usor din trimiteri, simboluri. | |