| = pisica din noi | ștefan ciobanu [08.May.08 22:04] |
| /pisica se ghemuia între noi. ea știa locurile./-o traditie neoficiala spune ca o pisica, se aseaza in locurile cu energia cea mai negativa. am citit parca si o terapie cu pisici:D desigur, cum ziceam neoficial. oricum in poezie, iata, pisica se aseaza exact unde ii e locul, echilibrand. dupa mine ar putea lipsi acel noi orbeam, din moment ce deschizi ochii in versul urmator. nu ca ar fi o contradictie, dar consider ca merge si fara. de apreciat si finalul. acel /nu mai stiu ce/nu mai stiu cine/ e chiar nodul din primul vers. seara buna | |
| = . | nica mădălina [08.May.08 23:17] |
| mie mi-ar plăcea să îmi pui odată toate aceste diapozitive. și să văd filmul întreg. știu că am mai zis. dar abia atunci mi-aș da seama câtă repetitivitate și câtă adâncire e în texte. așa, luate unul câte unul, fragmentar, deci, la un moment dat se suprapun. par unul și același mereu. fără nuanțe. și e păcat, pentru că albnegrul ce le susține stăruie fain, ca un țiuit, așa. | |
| = da | Vasile Mihalache [09.May.08 15:28] |
| Consider poemul acesta un peisaj plăcut la care mă relaxez cu privirea îngândurată. Despre ce, despre cum. Mie îmi ajunge. Plăcut! | |
| = i. | ioana negoescu [09.May.08 17:00] |
| Ștefan, într-adevăr există o teorie conform căreia pisica se așează în nodurile de energie negativă. mă bucur că ai observat nodul :) Mădălina, s-ar putea să se repete secvențele sunt din același film nesfârșit de lung :) stările se reiau. nu inovez foarte mult. transpun ceea mi se întâmplă. asta e. te mai aștept. Vasile, mă bucur mult că mi-ai amintit de felul în care poți vedea o stea...neprivind-o direct, ci privind undeva la infinit. mulțumesc. | |