| = lumea este o prelungire o agonie | Constantin Codreanu [14.Jan.07 16:37] |
| O primă parte care este o listă de întrebări este opusă unei a doua părți din care se desprinde o serie de dorințe-rugăminți "noi nu dorim întregul noi știm că lumea este o prelungire o agonie dar lasă-ne speranța ca pe-o infimă parte a ceea ce întârzie să fie", dar și încercări de revelații ascunse în vălul supozițiilor "poate că numai imaginându-ne atingem tot ce este în afară și poate că visând amânăm ceea ce urmează să dispară". O subtilă manevrare a jocului oximoronic face din poezie o experiență intrigantă. Cu drag, Constantin | |
| + Poem cu cuvinte îngeri | Ioana Geacăr [14.Jan.07 21:29] |
| "de ce ne este dat să ascultăm ceea ce niciodată nu se aude? cum să avem răbdare să privim un presupus ecou de neunde?" Sublimă prezentare a artistului, încrâncenat să redea în cuvinte ceea ce abia a întrezărit, ceea ce inspirația i-a hărăzit pentru o fracțiune de secundă. Apoi munca lui în singurătate de a sculpta în lumină chipul ideilor. Și e atâta sfințenie în versul următor, o atingere a duhului care-mi amintește de exprimarea delicată a lui Tagore:"nu cumva privirile noastre aruncă umbre pe fața dumnezeiască?" Ultimul vers, ca o rugăciune în stare să spele din nou lumea, preț măcar de o poezie! Te felicit pentru rigoarea limbajului poetic, pentru că în tihnă chinuită meșterești poeme îngerești! | |