| + propria solitudine | Dana Stanescu [04.May.05 18:34] |
| Bate uite asa bate un vant de melancolie prin suflete, multi ne scoatem la aerisit amintirile, fotografiile , multi cautam copilul din noi, cautam inceputul , inocenta lui... Imi place dialogul inserat al gandurilor din prima strofa si usoara ironie. Urmeaza apoi datul cu capul de praguri. Mai dure sau nu :) si pasitul pe cioburi de suflet. Apoi incerci sa refaci tu lumea dupa mintea si dorinta ta. Si iarasi lumina Bun final. As face ceva cu penultima strofa. Parca e in plus. Mi-a placut poezia ta de azi, dara | |