| = Simpatic, totuși, stilul "bâl-bâl" | George Pașa [26.May.10 21:28] |
| Ultimele două strofe par să aducă altceva, față de truismele bâlbâite din strofele anterioare. Mai ales revenirea bruscă la stilul de exprimare ne-nene-întrerup-rup-tă! Sper că nu v-am stricat arhitectura poemului! Oricum, e un experiment simpatic, însă doar atât. Parcă ați mai postat ceva în aceeași manieră "bâl-bâl". Semnez, Pa-pa-șșș-a | |
| = "bâl-bâl" | Nicolae Popa [27.May.10 09:28] |
| Da, acum mi-am amintit că am mai postat niște bâlbâieli. E vorba de bîlbâiala unui personaj într-un fragment de proză pentru copii. E undeva în partea de jos a ultimei pagini personale. Referitor la acest text, dar și la altele de genul acestuia: jocul, experimentul fără pretenții, plăcerea de-a născoci mici frământări de limbă, mi se pare mult mai util în fazele "acumulatorii" decît supraefortul de-a crea neapărat capodopere. Mulțumiri pentru lectură atentă și gânduri bune! | |
| = . | Ecaterina Bargan [27.May.10 20:27] |
| asta e cel mai bun poem din câte am citit eu. tin minte ca am râs cu pofta când l-am auzit prima dată. și l-am căutat mult după aia. atunci se numea arhitectura. prima mea întrebare era că poate nu vă simțiți bine... altfel, mi-a amintit de un banc, poemașul ăsta. să vi-l zic și vouă: - Cum te numesti? Intreaba medicul! - Popopa Mamamarin. - Esti balbait? - Nu, tata era balbait, iar ala care mi-a scris certificatul era un cretin. | |
| = Avantajul bâkbâielii în public | Nicolae Popa [28.May.10 11:37] |
| Ecaterina, te-nțeleg. Acest text îmi place și mie mai mult atunci când îl spun în bublic, făcând-o pe bâlbâitul, decât cum arată pe hârtie sau pe monitor. Mereu bucuros de trecerea ta pe aici. | |