Members comments:

 =  Catre valentin
cătălina vieru
[02.Oct.05 19:06]
Iarta-ma ca nu am reusit sa iti comentez nici acum poezia'Doar atunci'. Lipsa de timp. Am sa ma opresc insa asupra acestui poem, care mi se pare cel mai bun dintre textele tale. Nu am nimic, nimic de reprosat. Doua mici sugestii: acel 'vroiam'(versul 4, strofa 2), are, de fapt, forma corecta:voiam (de la verbul 'a voi') sau forma arhaica 'vream'(de la verbul 'a vrea')-ti-o recomand pe prima. Asta a fost la nivel ortografic. Apoi, ca poezie, totul suna excelent (si eu nu fac complimente gratuite). Vezi penultimul vers al strofei 2; nu crezi ca ar fi sunat mai bine si ideea ar fi fost accentuata intr-o maniera mai ritmata, daca puneai in final urechii mele? Si-a ascuns retina in spatele ochiului meu, timpanul in spatele urechii mele(devenind eu, in final).
In ceea ce priveste ideea poeziei, o abandonare in sine, provocata de o dezamagire a acestei lumi ce impune o adaptare sociala. Crepusculul in care iti inveti inima sa simta, reprezinta culoarea, sau starea de apunere a acestei lumi ce se zbate intre contraste. Te scurgi, purificat de vant si de lumina, intru devenirea in abssenta. Nu mai ramai nimic, devii liber. Acela care se voia privit, reprezinta un alt eu al tau, care se contopeste cu cel ce s-a scurs si a adormit in bratele sorilor(simbol al luminii-pastrarea inocentei si a puritatii intr-o lume care tinde catre bezna, trecand prin crepusculul actual?)In final, dupa acceptarea propriei identitati si contopirea tuturor laturilor intr-una singur eu-eul actual, se produce o detasare de lume. Ultimul vers, de altfel genial, reprezinta o izolare psihica, sufleteasca de lumea in care deschisesei ochii, pornind de la o izolare fizica:izolarea simturilor. Aceasta simetrie intre primul si ultimul vers, care marcheaza de fapt, incipitul i finele unei adaptari(sau chiar al vietii,de ce nu?):am deschis ochii sa vada o lume-apoi descrierea lumii si eliberarea de aceasta-am inchis ochii si lumea a murit.(desprinderea definitiva de aceasta lume prinsa intre lumina si intuneric.
Deocamdata atat; astept corectari ale ipotezei mele.
Poezia de mai sus m-a impresionat placut, imi plec capul in semn de apreciere si ies pe varfuri.
Cu drag,

 =  Zis si facut
valentin
[02.Oct.05 19:06]
Nu stiu cu ce sa incep... ma bucura doua lucruri: in primul rand ca ti-a placut. Ca structura ti-am "furat" putin din stil, inainte de a scrie versurile ti-am citit "Dezvirginare nocturna"( m-am gandit sa fac si eu o mica schimbare). In al doilea rand, nu vad ce corectari ale ipotezei tale as putea face; incat concluzia este simpla: intelegerea a capatat noi proportii.

Cu drag,
Valentin

 =  catre valentin
cătălina vieru
[28.Mar.05 21:23]
Asta da surpriza! Nici macar nu stiam ca imi citesti textele... Iar ca mi-ai 'furat'-eu nu vad unde anume, insa ma simt flatata. Intelegerea a capatat noi proportii, pentru ca exprimarea ta este mai clara in poemul de fata, mai bine structurate gandurile. Te astept cu noi texte,

 =  Nu ca idee
valentin
[29.Mar.05 11:47]
Cand am spus "furat" ma refeream la compozitie. Eu obisnuiesc sa scriu versuri scurte cu rima. Textul de mai sus reprezinta o intoarcere de 180 grade.




To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !