| = altă părere | Liviu Nanu [03.Feb.08 07:48] |
| Văd că te-au năpădit amintirile vremurilor din copilărie. Asta e bine, și faptul că le pui în vers e și mai bine. Cred însă că primul vers e prea explicativ, mi-aș fi dorit ca cititor, să percep senzația dorului de casă, nu să-mi spună autorul despre ce este vorba. Emoția trebuie indusă prin metaforă. Asta e părerea mea, te-aș ruga să nu te deranjeze și să nu ții cont de ea, dacă nu-ți place. Oricum, eu am apreciat poemul. cu scuze pentru deranj, al 4-lea cititor, anton | |
| = anton | mircea lacatus [03.Feb.08 13:36] |
| ai dreptate as sterge pe loc primul vers insa daca o fac poezia mea ramane la corectura inca o zi asa ca o sa-l sterg intr-o vreme mai fericita :) multumesc te trecere si semn | |
| = Mircea Lăcătuș, dorul de casă, dorul de noi... | Teodor Dume [03.Feb.08 16:50] |
| dorul de copilărie...doare plăcut. Câtă sensibilitate și trăire în acest poem! Da, retrăirea copilăriei cu mama, tata, frații și prietenii. Azi, unde or fi ei? Imaginea din suflet a copilului desculț prin iarbă revine...în drumul spre casă imaginar... "mă gândesc la tata cum stă el pe un scaun în ogradă și-mi repară o sabie de lemn pe care-am rupt-o într-o luptă demult tare demult" dureros de frumos! numai că acel "demult tare demult" s-a cicatrizat ca o durere vie... și uneori doare... Felicitări, domnule marius, pentru poem, prin care ne-aduceți aminte c-am existat cândva... O să revin cu plăcere în pagina d-voastră Cu sinceritate, teodor dume, | |
| = revin pentru botez... | Teodor Dume [03.Feb.08 16:53] |
| a se citi, mircea botezul se cuvine onorat... așa voi face scuze, teo | |
| = teo :))) | mircea lacatus [04.Feb.08 00:05] |
| marius lacatus este inca un nume mai cunoscut decat al meu dar nu pentru multa vreme :) o sa bem negresit daca ne vedem pana la urma merci inca o data de o mie de ori ca ma citesti si ma intzelegi emir | |