| = suprafete in miscare | Ioana Petcu [02.Feb.07 12:22] |
| foarte multa dinamica in acest text, Ela. de la faptul ca miinile sunt dezlegate, de unde o libertate a expresiei corporale (si implicit, a gindului), pina la renasterea din final: vocala din care se naste un Copil. apropierea dintre viata si moarte e frumos plasata in ultima strofa, in sincope si in sintaxe "dezlegate" (la rindul, lor). In fond, cred ca asta e poemul tau "variatiuni inocente in vid major" - miscare, transformare a limbajului (vocala), a iluziei (fetele care se rostogolesc pe ceul gurii), a omului (copilul care se naste). dar undeva in proofunzime exista un static, ceva imuabil, ceva statornic. si mai remarc o anumita muzicalitate (indusa in titlu) dar relevata in mestesugul versului. in-cintata (exact asa, cu cratima) | |
| + smoke and blues | zabet mihai [02.Feb.07 13:11] |
| ioana are dreptate e multa dinamica in text vad si un pic din meserie cum se strecoara printre versuri "marcam locurile din trup furia A greața C iubirea D" si mai vad si un sfarsit pe placul meu deci toate ingredientele pentru o poema reusita dinamism forta si sfarsit | |
| = preaîndrăgostiții pământului | Tamara Zub [02.Feb.07 13:46] |
| Văd aici o epifanie a "ochilor de seară", o istorie a vocalei ce alunecă "de pe coapsă în mormântul mamei". Ești într-o stare de grație, îți urez putere pentru a continua la nesfârșit "ceremonialul" scrierii. | |
| = Parere | Andu Moldovean [02.Feb.07 14:13] |
| Interesanta aceasta metafora "gemem ca eschimosii"... chiar m-as bucura de o explicatie din partea autoarei, asa, ca pentru noi, impatimitii de literatura :-) O lectura rafinata, pastrand echilibrul dintre clasic si acea parte a avangardei care ne face in ultima vreme sa inrosim zeci de pagini. Felicitari! Andu. P.S. Frate Zabete, nu te credeam asa de "pe faza" la chestii din astea! :-) | |
| = răspunsurile-variațiuni | Ela Victoria Luca [02.Feb.07 15:24] |
| Ioana, mă bucură că ai simțit dinamica dar și statornicia (temeinicia cum îmi spunea mai demult o amică) din această poezie care se scrie încă în mine, nu știu de ce, probabil că abia a prins viață. Finalul a fost scris pe mai multe variațiuni, aceasta pare cea mai apropiată de in-cantație. Mulțam Mihai, je suis vraiment surprise et enchantée să te găsesc prin în acest joc al meu terțiar. Nu mă întreba de ce terțiar, fiindă nu e secund. Și nici primar. Uf, mă complic. Mulțam fain, sper să mă țină dinamica asta, măcar o primăvară polară. Tamara, grația este în filigran, vizibilă atunci când celălalt privește cu a sa grație. Ceremonialul scrierii este deschis. Mulțumesc. Andu, măi, cum gem eschimoșii nu pot să explic mai mutl decât îmi spunea nepoțica mea acu vreo 2 ani: "Ia să ne pupăm ca eschimoșii, ca să mă auzi cum gem." Merci pt re-echilibrare. Ela | |
| = furia A greața C iubirea D | Alice Drogoreanu [02.Feb.07 16:18] |
o poema super Ela n-o fi ăsta cel mai profi comm al meu da-i complet și scurt "așa suspectați de sentimentalism ne iubim mai departe la o cină ceremonială în care numele meu se transformă în numele tău" remarcabil | |
| = Alice | Ela Victoria Luca [02.Feb.07 16:52] |
| Aș mai adăuga și pasiunea marcată, nu îi găsesc litera, o fi E? Mulțam, I'm just playing with words. Ela | |