| = îmi creștea iarba din gură | stefan ciobanu [09.May.06 19:38] |
| îmi place imaginea tridimensională pe care o dă poezia 'numai firele de iarbă creșteau înapoi prin pânză.' numai bine. | |
| = no way | emilian valeriu pal [09.May.06 19:38] |
| De comentat sint prea putine de comentat. Am sa-ti las doar citeva versuri dintr-un cintec pe care mi l-am amintit citind poemul: "Mergem departe inspre noi trecem prin moarte ca sa renastem in alt loc sa ne cunoastem si cind de drum vom obosi fi-vom departe iubirea-n tine-o vom gasi si-om adormi" Drag, Emil | |
| = Ștefan, | Claudia Radu [09.May.06 20:12] |
| Încântată de prezență :)Mă bucur că am reușit să creez o imagine "tridimensională", privind într-o oglindă acoperită... Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Te mai aștept. | |
| = Emilian, | Claudia Radu [09.May.06 20:19] |
| Mulțumesc pentru "semn". Pentru că treci pe la mine...chiar dacă sensul este unic ;) Astăzi și mâine cu drag, Claudia | |
| = Pentru Claudia Radu | Dan Carlea [09.May.06 22:18] |
| Imaginea unei iubiri eliberata de 9 lacate si 9 lanturi,care pare a se petrece undeva,intre lumi,sau intre planurile fiintei poetei.Iubire purtand,intr-un loc greu de precizat,semnul lui Dincolo. multumesc,dan-viatasiatat | |
| = Dan, | Claudia Radu [09.May.06 22:50] |
| M-a surprins plăcut commul tău :), semnul lui Dincolo, da, Iubirea la mine are acest semn, ea nu se poate consuma Aici și Acum...lacătele și lanțurile (cele 9) o leagă de/și o redau acestui Dincolo printr-o a doua naștere. Nu întâmplător am ales, pentru a transpune acest fel de a simți și gândi al meu în stare de poezie, o oglindă ritualic acoperită cu o pânză după moartea cuiva din casă...Să spun sincer, aceste oglinzi "refuzate" m-au impresionat și intrigat dintotdeauna. Am vrut mereu să știu ce se petrece Dincolo. Acum știu. EU îți mulțumesc! drag, Claudia | |
| = să nu privești în apa morții - | Enache Ionut Laurentiu [10.May.06 00:52] |
| în spatele pânzei de pe oglindă desfăceam toate cele nouă lacăte desfăceam toate cele nouă lanțuri. ne iubeam Incatusarea in aceasta poezie are rolul de a "sedimenta" asteptarea pana in pragul in care nu mai e nevoie sa desfaci lanturile.. pocnesc singure.. imaginea ierbii de asemeni este placuta, si chiar daca mi se parea putin ciudata, m-am lamurit in versul 2 .. felicitari ionut | |
| = Ionuț, | Claudia Radu [10.May.06 01:08] |
| Când eram copil, bunica mea îmi spunea să nu mă privesc în oglindă noaptea. Expicația era că "e rău de moarte". Apoi, într-o zi, am văzut o pânză pe "acea" oglindă și nu numai pe ea, toate oglinzile din casă erau acoperite. Nu aveam în ce să mă privesc. Explicația a fost "așa e obiceiul, să nu se privească sufletul mortului, nu e bine". Nu știu de la cine am primit această explicație, dar m-a obsedat mult timp ideea/imaginea fără de imagine. Răul de moarte și răul de viață al sufletului plecat. Dragostea, așa cum o văd eu, ca o oglindă "refuzată". Ah, și firele de iarbă, sunt firele de Dincolo de oglinda-mormânt, ele au încolțit și cresc, refuzând să vadă acel semn pe care l-am pus în tiltlu: "one way" Mulțumesc, Ionuț...și nu mă mai felicita atât că mă roșesc și poate mai cred...cine știe ;) drag, Claudia | |
| = Cuvinte verzi de... | Gelu Bogdan Marin [10.May.06 13:29] |
| Misteriosul loc din spatele oglinzii.Atunci cînd ajungem acolo,ori ne transformăm în altceva... sau constatăm că am ajuns departe de lume.Îmi place cum spui aceste lucruri. Voi mai trece. | |
| = Bogdan, | Claudia Radu [10.May.06 13:41] |
| Citesc cu plăcere ce îmi lași când treci prin pagina mea :) Mă bucur că și tu cunoști "acel" loc misterios și că îți place "zicerea" mea. Mulțumesc. drag, Claudia | |
| = Oglindire. | Gelu Diaconu [10.May.06 21:42] |
| Poem concentrat, cu un construct fluid, idee bine argumentată, cu o ușoară oglindire în Gellu Naum, "atunci în gura ei vor crește flori/ și Leonie ca un păianjen își va țese limba". Plăcut. Gelu. | |
| = Gelu&Gellu | Claudia Radu [10.May.06 21:52] |
| Gelu, Mulțumesc pentru citat...:) nu m-am gândit și nici nu m-am inspirat din Naum când am scris...:)Aici sunt EU cu iarba crescută din gură prin oglinda-mormânt...așa am văzut, așa am simțit, așa am iubit/strigându-mi iubirea de Dincolo prin toate firele...de iarbă. Mulțumesc pentru cuvinte. Mă bucură că ți-a plăcut. Și eu te citesc, chiar dacă nu las semn. drag, Claudia | |