| + creative role play | emilian valeriu pal [11.Jun.24 07:28] |
| Din punctul meu de vedere, o gură de oxigen textul ăsta. Nu insist pe detalii tehnice, nu caut hibe, nu încerc să transform ce scrie un autor în ceva ce aș scrie eu. Pentru mine e suficient să-mi placă și să mă facă să ies din amorțeală suficient de mult cât să comunic autorului că am trecut pe aici și mi-a plăcut. | |
| + parere | Claudiu Tosa [11.Jun.24 09:24] |
| Frumos text si brut, ca o bucata de nestemata proaspat extrasa dintr-o mina. E scris clar, aerisit, ratacind prin aparente descrieri cotidiene care au insa o simbolistica proprie - intr-o usoara nota de ironie pe alocuri. Punctele centrale mi se par prima si ultima strofa care au ceva aparte in comparatie cu restul. | |
| + D.m.dv | Emilian Lican [11.Jun.24 10:36] |
| Este o gaură ca oricare alta... Totuși îmi place! | |
| + *istorisirea dumneaei | Maria Mitea [11.Jun.24 13:03] |
| așa da poezie-proză (zic eu), bună ” istorisirea dumneaei” iar fularul ”un musafir cu identitate bine conturată” Felicitări! | |
| = asta da părăsire | Stanica Ilie Viorel [11.Jun.24 15:57] |
| a lăsat fularul acolo ca să fie sigur frumos! | |
| + Salbatica | Cristina Sirion [12.Jun.24 09:10] |
| Scrisa ca in balans, pe liane. Fara griji, asa cum e, nesugrumata. | |
| = Merci, agonie | Sorin DespoT [26.Jun.24 09:55] |
| Salve, oameni, merci pentru aplecarea atentă. Emilian Valeriu Pal, e încurajator să aflu că scriitura mea poate oferi o gură de oxigen. Pe bune. Mai des aud că textele mele se citesc greuț și, se poate deduce, sînt mai degrabă înecăcioase. :P Claudiu Tosa, ce încerc e să creez - să zic așa - „simbolistici auto-conținute” în texte de genul ăsta, inclusiv la nivelul aplecărilor ironice. Ajută mult, deci, confirmarea venită dinspre tine, bătrîne. Emilian Lican, apreciez sinceritatea. Faptul că textul ți-a plăcut, chiar dacă ți-a părut doar o „gaură”, mă măgulește în măsura în care mă confuzează. Nu știu dacă mă încurajezi sau mă înjuri. :D loving it! Maria Mitea, merci pentru notația privitoare la identitatea separată a fularului. Mă bucur că textul a reușit să transmită mai ales această nuanță. Stanica Ilie Viorel, interpretarea ta legată de fular... nu te contrazic, dar nu știu dacă e principalul unghi, chit că e unul necesar. :) merci frumos, monsieur. Cristina Sirion, „în balans, pe liane, fără griji, nesugrumat” este, poate, un vers în sine. Mă bucur că ai simțit libertatea și lipsa constrângerilor în scriitura mea. Merci din nou, agonie. În august public un nou volum. Poate ciocnim un pahar împreună. Semne bune, Soso | |
| = Merci, agonie! | Sorin DespoT [13.Jun.24 10:54] |
| Salve, lume, merci din inimă pentru note. Emilian Valeriu Pal, este întotdeauna încurajator să știu că scriitura mea poate oferi o gură de oxigen. Îndeobște, mi se spune că-i, mai curînd, înecăcioasă. :D Claudiu Tosa, încerc, în texte de genul ăstuia, să creez simbolistici auto-conținute - not a thing, i know, dar brevitatea e cheie acușica. Merci pentru validarea perspectivei, bătrîne. Emilian Lican, apreciez sinceritatea. Faptul că textul ți-a plăcut, chiar dacă ți-a părut doar o „gaură”, mă măgulește în măsura în care mă confuzează. Nu mi-e clar dacă mă încurajași sau mă înjurași. :D Loving it! Maria Mitea, așa mă bucur că ai observat identitatea separat conturată a fularului. Mă bucur că textul a reușit să transmită mai ales această imagine. Stanica Ilie Viorel, nu știu dacă ăla e unghiul principal, dar e unul necesar. ;) Merci, monsieur. Cristina Sirion, „în balans, pe liane, fără griji, nesugrumat” poate fi un vers în sine. Mă bucur că ai simțit libertatea și lipsa constrîngerilor în scriitura mea. Merci din nou, agonie. În august public un volum nou. Poate apucăm să ciocnim un pahar împreună. Semne bune, Soso | |
| = Asta este | Emilian Lican [13.Jun.24 11:28] |
| Agonia! | |