| = "alte dimensiuni de lapte bătut" | Alina Livia Lazăr [25.Jun.05 02:32] |
| dar nici bărbat nu e, desigur :). Alexandru. nu știu de cămin, dar nu are relevanță pentru poem, crede-mă. eu am o meteahnă a completării, adică simt că poți completa unele imagini. Iată exemplu de complet(în mintea mea, evident): "Alexandru și-a făcut azi omletă cu gust de canal și pe strada sufletului său se mânca pe săturate." M-a ajuns (când spun așa înseamnă că mi-a plăcut!)în special cea de-a treia parte, dar și prima. Te invidiez pentru simplitate și nonșalanță. În vers, desigur, căci de cămin, repet, nu știu:) prietenesc, Livia P.S. Mesajul tău la Tăvăleala mea de Sânziene l-am văzut de-abia acum și mi s-a părut mai de bun simț să trec pe aici ca semn al mulțumirii trecerii tale pe acolo. :) Sper să fi priceput ceva :) Alt P.S. "insectic"?! | |
| = trecere | Adina Batîr [25.Jun.05 17:45] |
| O fi Alexandrion? :) Sa devin serioasa: mi-a placut de la Doi incolo - intai ideea asta de pendulare intre culinar si o anume stare de angoasa declansata prin rasul impersonal, apoi mi-a placut trecerea sinuoasa in planul "high". La Trei: aici mi-a placur perspectiva din care privesti lucrurile - inaltimea, febra, visul... imaginarul Alex imi creeaza viziunea unui Dumnezeu, mai ales ca nici Dumnezeu nu e femeie. In plus, ma incanta enumeratiile de nume proprii. As vrea sa le folosesc si eu, dar nu stiu de ce nu imi iese. | |
| = deci | Glad Berindei [26.Jun.05 09:24] |
| adina esti cel putin tare!!!!!!!!!!!! nu e alexandrion si alex exista.era un pariu cu el sa scriu chestiile astea cred ca daca ii spun ca l-ai luat de Dumnezeu!!!!!!!!!!!1 ideea e a toata poezia e un misto.si cu numele proprii...hmmm am rade amandoi | |
| = e pe gustul meu | ada cartianu [26.Jun.05 06:03] |
| cat de simplu poti sa scrii realitatea unor zile in absurd si ironie...te-am degustat cu mare placere si...mai trec... cu drag Ada | |