| = părere | Ecaterina Bargan [20.May.11 23:34] |
| eu aș lăsa asta: în orașul meu drumurile se arcuiesc intersecțiile sunt lichide semafoarele niște meduze în care se adună agenți de circulație orașul meu e trist fiecare dală fiecare bordură povestește o moarte fiecare tastă o destinație un loc un timp pe fotoliul negru sunt eu, lorelai iar eu nu mai știu cine sunt acum vine momentul când îți spun în mine crește trupul tău ca o casă în felul cum e acum mi se pare mult prea încărcat, lucru care îl face obositor la lectrură și greu de asimilat. | |
| = -m-a furat | Voicu Tudor [21.May.11 01:16] |
| abilitatea de romancier cu care schimbi planurile (din oraș in cameră si apoi în adqncul sentimentului de iubire posesivă) din exterior către interior, limbajul e proaspăt, despuiat de umbra oricărui clișeu, versul «orice țigăncușă de la colț de stradă/devine rochia de seară a singurătății.» m-a dus cu gândul în multe locuri, îmi place îndrăzneala (temperată) a comparațiilor «camera în care scrii îmi seamănă/iar când mângâi pereții mi-e cald și aproape» -poemul agață delicat, cu vârful degetului, câte ceva din fiecare temă fundamentală, cu riscul de a părea încărcat (risc care merita asumat în viziunea mea) -o seară frumoasă, asemenea poemului publicat -numai bine, tudor | |
| = . | Alexandru Gheție [21.May.11 01:09] |
| da, katty, poate fi și așa... doar că mă știi pe mine, economia mă cam lasă rece :). cititorul poate să aleagă ce-i place, să arunce balastul. dacă e :). mulțumesc pentru sugestii. re-scriu textele după o perioadă. iar părerile contează :) numai bine, alex | |
| = . | Alexandru Gheție [21.May.11 12:32] |
| mulțumesc, tudor, pentru semn :) mă bucur că ți-a plăcut textul, ai scris frumos despre. ai dreptate cu temele acelea multe, cu impresia de text încărcat. dar de, îmi asum, nu ? :) numai bine, alex | |