| = ars vivendi | Vasile Munteanu [27.Jan.15 09:34] |
text "spovedanie"; dar o spovedanie săvârșită, așa cum reiese din text, în situație limită; iar acest gen de întoarcere către sine nu cred că este revelator, ci pur și simplu conjunctural; revelatorul (atunci când nu survine prin har) are nevoie de timp; așa cred, sufletul trebuie înțeles zi de zi; cum un părinte are nevoie să-și înțeleagă propriul copil; dar pe cine înțelegem de fapt, dacă ajuns la maturitate copilul este așa cum l-am educat? de aceea întrebarea care se pune nu este dacă noi suntem aceiași părinți, ci dacă (mai) suntem aceiași oameni; nimic nu putem schimba fără a ne schimba noi înșine. | |
| = vasile | emilian valeriu pal [27.Jan.15 09:51] |
| textul asta l-am gindit ca pe un fel de ars poetica. e primul si ultimul pentru ca nu prea imi place sa scriu despre cum scriu. in primul rind am vrut sa-mi explic mie de ce scriu, apoi am vrut sa-i raspund cuiva care m-a intrebat, cu o candoare-pe care in alte conditii as fi considerat-o adorabila-, cite poezii am scris pina acum. | |
| = inițial | Vasile Munteanu [27.Jan.15 10:10] |
| așa am vrut să îmi intitulez scurtul comentariu; dar, apoi, am recitit și mi-am spus că nu este un text despre cum scriem, ci despre cum trăim; desigur, dacă întrebarea persoanei respective este strict cantitativă, nu cred că merita exercițiul răspunsului; dar, dacă sensul este unul calitativ, ar fi o întrebare la care merită să ne gândim oricare dintre noi. | |