| = ar putea fi ceva | Raul Huluban [06.Dec.06 01:37] |
| dacă ai scoate inserțiile copilului și "florile mele nu mai sunt flori / deși le-am uitat în soare" ar fi ceva dulce-picant în textul ăsta | |
| = .. | ștefan ciobanu [06.Dec.06 07:54] |
| mulțumesc de sfaturi numai bine | |
| = stefan, | Elis Ioan [06.Dec.06 08:21] |
| nu la subtitlu. in rest un text bun. mi-a placut "stau prea departe IN casa" | |
| = scaune la ora închiderii | Vasile Munteanu [06.Dec.06 08:57] |
| poem al hipersensibilității, în care motricul ipotetic (s1), acusticul (s2) și sangvinicul (s3) pun la cale Wonderland-ul propriei existențe; păcat că pe final (dar poate nu ai urmărit asta) se pierde din cursivitatea unui posibil intermezzo: scaunele cu cele patru zări în sus/ [...]/undeva eu întins..., care nu mai poate fi continuat cu nimic. plăcut. cu respect, | |
| = .... | ștefan ciobanu [06.Dec.06 11:37] |
| elis, casa este foarte mare de aceea sunt departe ted, iti multumesc de ochiul tau bun.eu am urmarit un final terapeutic. numai bine | |
| = debandada asta de roșu | Adela Setti [06.Dec.06 12:01] |
| O casă mare, într-adevăr. Încap în ea tot orizontul (scaunele cu cele patru zări în sus), toate drumurile (din șireturi pot să fac un cocon pentru fiecare gleznă), toată viața (ce e debandada asta de roșu / la tine în vene) și un pic de moarte (dacă bate cineva la ușă / parcă bate toaca). Amplă metaforă a febrei. Mi-a plăcut. Adela | |
| = Stefan | Rusu Cristina [06.Dec.06 12:12] |
| "daca bate cineva la usa/ parca bate toaca/ sau asa aud eu de la o vreme/ stau prea departe in casa" - amestecat in interior in gramada de sunete si idei, simtul tau se ascute, aceasta invalmasire de ganduri te izbeste intr-un colt al camerei si astepti "sfarsitul" care vine prin vindecare. imi imaginez o multime de sireturi prin acea camera si rosu intens. placut. drag, bia | |
| = răspuns | ștefan ciobanu [06.Dec.06 20:57] |
| adela, cele patru zări indică susul unde preivesc eu.mulțumesc de trecere numai bine | |
| = bia | ștefan ciobanu [06.Dec.06 21:00] |
| în camera mea învelit într-un cocon de șireturi stau și ascult.te ascult și pe tine cum treci prin această poezie drag | |