| = ******* | igor cladov [26.Sep.10 21:06] |
| ne-ai lipsit stimabile :) tare mi-e drag poemu' ăsta că e cu gări și cu trenuri și cu vin și alte acareturi ah și bufeturile din gări...ah, bufeturile alea... :) da' mie îmi place cum sună și cârciumă și crâșmă și bodegă și birt. sara bună. mult mi-o plăcut. | |
| = "o femeie care visează trenuri" | cezara răducu [26.Sep.10 21:17] |
| ce poem ai aici.... și câte gări pot aștepta într-o femeie da. să așteptăm. cu drag, | |
| = multe lacrimi | marie vrânceanu [26.Sep.10 21:29] |
| adaog doar atit: e nevoie de multe lacrimi pentru a schimba gustul unui bun pahar de Chianti!!! | |
| = . | nica mădălina [26.Sep.10 22:30] |
| oricum am învârtit, chiar și cu ocazia relecturii, nu înțeleg repetarea căpșorului, îmi pare o eroare de redactare. dincolo de sentențiozitatea pe care o dau formulările cu numai, nimeni, niciodată (ce mi-e însă familiară), e un text în regulă, cu atmosferă. cam brusc inserat sentimentul, căci până acolo era vorba doar de senzații. | |
| = Eheeei, bufetul gării! | Aurel Sibiceanu [27.Sep.10 07:19] |
| "Numai cine moare de multe ori știe să trăiască o dată." Ideea din versul de mai sus am citit-o, auzit-o, de nenumărate ori, într-o formă mai mult sau mai puțin asemănătoare versului tău. Versul "trenuri viitoare trecînd prin gări neconstruite" are ca paradigmă,în sensul de model, prea cunoscuta spusă nichitiană: "Tristețea mea aude nenăscuții câini/ pe nenăscuții oameni cum îi latră." La Păunescu există chiar o deconstrucție a prezentului, dar asta e o altă poveste: "Trenul a plecat cu tot cu gară." La rândul său, nici Nichita nu a fost inedit când i-a auzit pe câinii împricinați - vezi o sumedenie de aforisme și povestioare Zen, Cartea Morților Egipteni: "jur că nu am văzut lucruri care încă nu sunt!" Restul este ok. Ba, și cele semnalate de mine pot face parte din text dacă-s puse între ghilimele, în buna tradiție postmodernistă. Personal nu agreez să lucrez cu Derrida și Lyotard pe noptieră. Aș reconstrui poemul plecând de la cele două "bijuuri", care-s ultimele două versuri. Sic! Cu prietenie, Sibi | |