| = interesant | Laura Irina Cozma [07.Jan.07 21:33] |
| Mi-au plăcut începutul și sfârșitul. Dialogului aș avea să-i reproșez că e un pic prea stufos, descriptiv. În plus, nu poți fi așa politicos și protoclar când te întâlnești cu Satana. Dar știu că acesta e felul dumneavostră de a fi, deci vă înțeleg oarecum. Acum câțiva ani l-am citit pe Lazarev și chiar dacă mi-a părut la o recitire după alți ani naiv și lipsit de originalitate, mi-au rămas lucruri din cărțile lui. Unul ar fi condamnarea oamenilor care țin cu dinții la principii. El susținea, asemeni budiștilor, renunțarea la dorințe, idee întâlnită și în creștinism , în Rugăciunea Cerească, în rostirea acelui "Facă-se voia Ta", sau în când Iisus, deși ar fi vrut să refuze paharul suferinței, a făcut voia Tatălui. Asta o spun referitor la pasajul idealiștilor, pe care i-ați făcut, prin intermediul personajului, căpoși. Sunt curioasă ce se va întâmpla cu idealistul. :) | |
| = completare | Laura Irina Cozma [07.Jan.07 21:41] |
| Lazarev pleda într-adevăr la renunțarea la dorințe, dar ca să nu se creeze confuzii, vreau să completez: dorințe în sensul de voință, a face ceea ce dorești tu, așa cum dorești tu, în funcție de principiile și convingerile tale. | |
| = Nu condamn pe nimeni! | florin otrocol [07.Jan.07 21:43] |
| Domnișoară Laura, singurul lucru condamnabil aici este ipocrizia și mediocritatea. Fiecare a ales să fie ceea ce este. Concluziile vă aparțin și sunt bine primite. Cât despre principii, individual fiecare răspunde pentru prezența sau absența lor. Putem isca o polemică pe tema sacrificiului care are la bază principile după care se călăuzește omul. Prefer să mă rezerv doar la a aprecia acuratețea comentariului dumnevoastră. P.S.: Va fi și o continuare în care se va afla drumul pe care îl alege idealistul. Cu sinceră admirație, Florin O. | |
| = dracul nu e atat de negru | Nicolae Tudor [08.Jan.07 23:33] |
Despre ce e vorba aici? Despre un IDEALIST ” frumos în gândire, dar naiv”,” născut cu har de la Dumnezeu, dar fără noroc”, “cu sufletul îndârjit de nedreptățile pe care și le fac oamenii” si cu “ iluzia că poate îndrepta greșelile” Si un DIAVOL–singurul care cunoaste binele(?), iubitor de oameni (?) -stigmatul lui este să conviețuiasca cu idealistii. Diavolul iese la atac si se comporta ca un bisnitar ordinar: ” Nu ești diferit cu nimic față de ceilalți, deși tu te proclami unic “ ii zice. “Am să te anunț când te voi considera egalul meu” “Dumnezeu nu are nici un plan în ceea ce te privește” “Tu nu știi nimic despre adevar”, “ De azi vei fi exact ceea ce ești” si nu ceea ce credeai ca esti”. Paradoxal diavolul este preocupat de binei:”Nu poți primi nimic fără să oferi” Observa ca “Superficialitatea este primul viciu al omenirii.” si sfatuieste cum sa se invinga: “ Nu dezvolta un atac pentru că nu știi răspunsul la o întrebare simplă, “asuma-ti lipsa spontaneității”, “accepta oamenii asa cum sunt, cu defectele lor” Si da o definitie geniala: “Dumnezeu este ca o galerie de oglinzi în care omul nu are curajul să se privească.” | |
| = Și totuși ... | florin otrocol [23.Jan.07 01:07] |
| ... ce-mi reproșezi, Nicolae? Rugă pentru tine: edifică-ma! Cu ceea ce mai am de oferit, Florin O. | |