| = Se joaca Pasa | Liviu-Ioan Muresan [19.Jan.09 23:09] |
| cu vorbele. Si se joaca bine. Fara cuvint, asemeni inclestarii diamantului. Fete ale reflexiei, aceeasi persoana a propriei reflexii. Poem de analizat, cu strafunduri ale descoperirii. Si daca te pune pe ginduri, si daca trezeste reactii, e o implinire in sine. Placut, LIM. | |
| = . | George Pașa [20.Jan.09 21:50] |
| Liviu, nu cred că e o joacă, joc da. E unul dintre cle mai austere texte ale mele. Probabil că l-ai citit în prima variantă, când erau numai două versuri, sau în varianta a doua, când erau patru versuri. De fapt, am dorit un text "șlefuit" în direct. Despre reacții, doar știi că nu am priză la public. Dar nu eu pierd. Mulțumesc! | |
| = poemul, mereu ca o intalnire... | ioana matei [20.Jan.09 22:45] |
| ...inevitabila...cu...cel care scrie...il vad, nu ca pe o sugestie, (mereu benefica!) a... *inaltarii*!!!... ci ca pe o...*contructie*...ca pe o intoarcere (foarte necesara?!) de la diamant la...slefuire...si...cat adevar aici!... "un i mai ascuțit" mereu o dezamagire...in ochii privitorului...dar oare pana unde?...pana la diamant?...pana la cuvant?...pana la slefuire?... | |
| = corectare... | ioana matei [20.Jan.09 22:58] |
| "ca pe *o constructie*" in loc de ... | |
| = Ioana Matei, | George Pașa [21.Jan.09 23:24] |
| Da, e și o întoarcere, și o dezamăgire în ochii privitorului. Până unde? Până când? Întrebările au să rămână, probabil, fără vreun răspuns. Mulțumesc, Ioana! | |