| = superb! | Svetlana Corobceanu [17.Sep.10 12:43] |
| Un poem neobișnuit, plin de sensibilitate și profunzime, care te teleportează, fie pentru o clipă din lumea reală într-un univers în miniatură, alături de acest misterios și nou, personaj Flu. Felicitări, Irina! M-au impresionat îndeosebi aceste rânduri: "floare peste floare adormind cu potirele desfăcute și din nou îmbobocind cu îngeri ghemuiți între stamine cu grăunțe de polen ca niște cristale swarovski microscopice împrăștiate prin aerul care nu miroase a nimic" "...flu! n-am să te țin închis, promit o să vezi soarele întors pe dos o să-ți fluturi aripile portocalii peste poiana de inox dar tu nu mă asculți, flu știi că vine o burniță rece, flu? unde ai zburat, flu?" O toamnă plină de inspirație! | |
| = Re Svetlana | Irina Nechit [17.Sep.10 15:43] |
| De-ai ști cât de mult m-a bucurat apariția lui Flu! Și cât de miraculoasă e apariția comului tău, Svetlana! Pare nemișcat aerul, încremenită realitatea și de-odată, zvâc! se arată Flu și ochiul Svetlanei îl vede, chiar de la mii de kilometri distanță. Mulțumesc mult! Cu emoții, Irina | |