| = O emotie naturala | Ioana Geier [20.Oct.08 17:03] |
| O emotie naturala,prin cuvinte armonios acordate... Ioana Geier | |
| = Ioana Geier | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Bun venit pe pagina mea. Ne întâlnim se pare pentru prima oară. Intr+adevăr poezia nu se vrea decât o emoție de toamnă nu într-atât de frumoasă ca *Dans nupțial*. Mulțumesc. Gânduri bune, | |
| = Victor | Liviu-Ioan Muresan [20.Oct.08 19:53] |
| Tomna se vad cu adevarat limitele dragostei. Imi plce cum ascunzi frunzele cele prea ofilite. Parca e acceptabil galbenul. Dar va veni si vremea frunzelor aramii, cind aratatorul se invirte mai repede. | |
| = Liviu-Ioan Mureșan | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Liviu, mulțumesc pentru semn. Așa e: vine vremea frunzelor arămii și ceasul se schimbă în ventilator. Deci să ne bucurăm cât timp sunt frunzele verzi și galbene. Te mai aștept. Toate cele bune, Victor | |
| = limitele dragostei... | Ioan Marginean [21.Oct.08 11:45] |
| Un poem emotiv care isi atinge scopul, predispunind la gindire! Deosebite versurile: "Arătătorul ceasului între noi Numără limitele dragostei". Este desigur aici o inclinare spre pesimism. Ultimele versuri dau noi sperante: "Suntem amândoi într-o aură mare Trup al aceleiași ființe" Am citit, astazi in zori, cu placere acest poem! Ioan | |
| = Ioan Mărginean | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Ioan, mi-ai descifrat bine *firea* înclinată spre pesimism, pesimism pe care de altfel l-am regăsit și in ultimul tău poem, dar am încercat să salvez cu finalul. Bucuros de vizită și te mai aștept! Cu prietenie. Victor | |