| = . | nica mădălina [28.Mar.08 18:14] |
| pe care. | |
| = cezara | Carmen-Manuela Macelaru [28.Mar.08 18:35] |
| mi-a placut idee urmatoare:poezia noastră/a încremenit într-o fereastră albă/ ca o cicatrice pe care o porți/semn distinctiv. e o comparatie f reusita poemul-fereastra ca o cicatrice sau si invers poemul-cicatrice ca o fereastra. mcm | |
| = mădălina și carmen | cezara răducu [28.Mar.08 20:55] |
| mădălina:mulțumesc, corectez acum, vigilentă ca de obicei. carmen, mă bucur că ai trecut și că ți-a plăcut. te pup, | |
| = semn distinctiv | Anaid Siana [28.Mar.08 22:56] |
| Cezara, ai compus o poezie deosebita. Interesanta partea cu bufonii care stiu cel mai bine ce simte fiecare intr-un moment de cumpana. Imi place in mod deosebit ultima secventa, cea cu "poezia noastra". Dia | |
| = dia | cezara răducu [28.Mar.08 23:14] |
| mulțumesc pentru sinceritate cuvintelor. ce bine jucăm rolul de bufoni, noi oamenii încât nu ne dăm seama... cu drag | |
| = :( | Alberto M. Popesco [28.Mar.08 23:17] |
| mie imi plac doar primele 2 versuri, restul mi se pare destul de diafan, cu sensul de slabutz un sincer amical | |
| = albertino | cezara răducu [28.Mar.08 23:40] |
| sinceritatea ta fce mai mult decât tot poemul. o noapte ......ca în povești! | |
| = cezara răducu, fereastră albă ca o cicatrice... | Teodor Dume [29.Mar.08 10:20] |
| viața ca un gest și gestul,- tăcerea... mi-a plăcut poemul parcă un alt registru din care a izvorât ideea... strofa ultimă e împlinirea gustului meu "poezia noastră a încremenit într-o fereastră albă ca o cicatrice pe care o porți " stimă și considerașie, teodor dume, | |
| = plăcerea găsirii | Plopeanu Petrache [30.Mar.08 21:09] |
| Cezara, spuns de la început ca să nu existe nici un dubiu: îmi place poemul acesta. De ce? Citindu-l mi-a venit chef, așa dintr-o dată să ajung acasă, acum sunt la un fel de slujbă, să iau un pahar de coniac și o mandarină și să recitesc ce ai scris. Ar fi a treia plăcere pe care mi-o permit!! Să citesc ce ai scris și să gândesc la ce te-ai gândit: de ce cocori care nu știu decât o singură limbă dar de argint, de ce poezie încremenită într-o fereastră, dar nu este o poezie oarecare este poezia lor-voastră! Răspunsurile, sigur mi-ar prilejui alte plăceri estetice Cu multă prietenie PP P.S. N-am uitat de rugămintea mea, dar am fost foarte ocupat încât nici pe yahoo-mail n-am mai intrat. Mâine o voi face!! | |
| = răspunsuri: | cezara răducu [31.Mar.08 07:58] |
| teodor:ai punctat esența poemului, acele versuri spun ce vrea să reprezinte un gest. petrache:dacă ți-aș răspunde, poate aș strica puțin din tăcerea acestui poem. uite, să-ți dau un indiciu:era o vreme cînd îmi plăcea să mă fardez cu cocori. acum de cîte ori îi ating, mă rănesc. și mai sunt multe , multe, dar de ziua lui Nichita nu mă gîndesc decît să încremenesc în tăcere. cu drag vouă, | |