| = Parere | Ioana Geier [07.Nov.16 23:28] |
| Intreaga admiratie profesorilor ce modeleaza caractere! Imi place cum e conceput poemul, cu idee clara, cu mesaj. In plus, se refera la un segment uman prea putin valorificat de catre autori. Felicitari! (Tipo in ultima strofa?) LG, Joana | |
| = Devenirea | Viorel Darie [08.Nov.16 09:43] |
unui copil care, încet- încet, se maturizează, înțelege rosturile civilizației, a bunei cuviințe. Atunci începe să deschidă ochii, să admire, să prețuiască ce e mai frumos în viață, vocea dulce a unei profesoare model, ideile geniale izvorâte din cărți. Atunci visele lui se dezvoltă, cresc, se înalță spre trepte noi ale omenirii. Încât, acest copilandru, din nesupus, nărăvaș, devine un creator de frumos și civilizație. Bănuiesc ca poemul integrează multe momente autobiografice. Cu stimă Viorel Darie | |
| = Re: Ioana, Viorel | nicolae tomescu [09.Nov.16 07:13] |
Da, educatorul ajută la modelarea caracterelor prin instruirea făcută. Dar, probabil, rolul principal îl are tot copilul și familia. Undeva în adâncul ființei copilului este ascunsă ambiția sădită în primii ani de viață de părinți. Și exemplul lor are un anumit rol Domnul Trandafir, (Mihai Busuioc) învățătorul lui Sadoveanu sau cel al lui E. Racoviță, Ion Creangă, or fi contribuit la formarea personalităților celor doi care au cuvinte frumoase despre învățătorii lor. Și acest copilandru-nărăvaș va avea,dacă-și va atinge scopul, peste ani, astfel de cuvinte pentru profa de română Nu-mi dau seama dacă e un typo în ultima strofă. Ar putea fi și o anumită ambiguitate. O să mă uit atent. Vă mulțumesc pentru intervențiile voastre | |