= axă | gena gurau [15.Jun.09 20:04] |
nu-mi permit să mă arunc în a face analiză literară, cu atât mai puțin critică, nici filosofie de buzunar, ci sunt doar un consumator cu părerile la vedere. îmi place tare mult..învăluirea 'ceea ocrotitoare, da' am doar o nedumerire: dacă "nașterea limită spre plus infinit" unde se plasează..moartea? | |
= gena | Liviu-Ioan Muresan [15.Jun.09 20:08] |
asta e ideea. Înconjurat în propriul timp speri ca infinitul să se învîrtă în jurul tău. Reacția la devenirea aceea, praf spre trecere. Mulțumesc de trecere. LIM. | |
= LIM | gena gurau [15.Jun.09 20:35] |
despre timp și 'trecere' am și eu o viziune...ceva mai matematică, e drept. poate o să scriu ceva despre asta. băgînd "SPERI" în context, mă plec, tăcînd. da' nu plec. :) | |
= Ioana...om *sucit*... | ioana matei [15.Jun.09 21:35] |
oglinda spune că aici trecerea...confirmă faptele...nuanțe de...albastru... "nașterea limită spre plus infinit."?... da...un poem filosofic! | |
= Gena, Ioana | Liviu-Ioan Muresan [15.Jun.09 22:04] |
Gena, speri se subînțelege, de aceea nu-l bag. Ioana, de ce sucut? Așa trebuie să fie cititorul, și chiar înțelege. LIM. | |
= erată | Liviu-Ioan Muresan [15.Jun.09 22:54] |
sucit :) | |
= plus | Alexandru Corneliu ENEA [19.Jun.09 10:53] |
deci, nasterea ca o limita pozitionata pe axa spre plus infinit!place.salut. | |
+ vântul cu pescăruși | Tamara Zub [19.Jun.09 19:00] |
Îmi place mult imaginea cu pescărușul care se face praf și cu timpul care e un voal strâns pe umerii autorului, o viziune curajoasă și luminoasă. Eu am o frică teribilă de timp și nu-l văd ca pe un voal, ci ca pe un potop sau un pârjol care vine peste noi. Da, e un text care trimite spre filosofie, mai e și foarte poetic, așa tradus în imagini și îmbibat de emoție. Ultimele două versuri îmi par de prisos, chestia cu plus infinit e prea matematică. Vreau neapărat să ofer o stea acestui "fetus al timpului" care, paradoxal, se simte în siguranță. Multă poezie în continuare, cu gânduri bune, tama | |
= ACE, Tamara Zub | Liviu-Ioan Muresan [19.Jun.09 19:54] |
ACE, mulțumesc pentru plus și înțelegere. Așa este. Tamara Zub, frica de timp cred că este caracteristica omului. Ființă rațională, acesta e conștient de propria trecere. Nu doar instinctul conservării, ci și rațiunea existenței/inexistenței duc la o fobie a timpului ce trece. O să mai gîndesc asupra ultimelor versuri. Vă mulțumesc pentru remarcarea poeziei și vă mai aștept cu aceeași încredere. LIM. | |
= mă înfășor în timp... | Teodor Dume [19.Jun.09 20:43] |
da, LIM văd aici un poem adevărat elaborat în spirit filozofic, cu esențe și din esențe. anticomentatorii mei au punctat ceea ce trebuia, așa că nu-mi rămâne decât să te feliocit pentru realizare și să mulțumesc, pe această cale, tamarei zub, pentru evidențierea poemului. e bun, ce mai... o deschidere eclipsantă... *un pescăruș se descompune în aer oasele albe se transformă în praf vîntul împrăștie amintirea-i mă înfășor în timp ca într-un voal îi cuprind colțurile* aprecieri, prietene! cu prietenie, teodor dume, | |
= T.D. | Liviu-Ioan Muresan [19.Jun.09 22:37] |
vă mulțumesc pentru consistența mesajului și buna înțelegere. Sînteți un fin observator și cititor experimentat. Și asta datorită simțului poetic ce vă însoțește. Cu deosebită recunoștință, LIM. | |