| + "căruciorul ei scârțâie ca o vioară în mâna unui începător" | Vasile Munteanu [20.Jan.10 07:36] |
| poezie-sentință; evocarea, aici, e un pretext pentru o altfel de legitimare a eu-lui; și a caracteriticilor sale eterne: trecerea (sincopată, nespectaculoasă - căruciorul) și moartea; și, deopotrivă, un altfel de portret al "nenumitului" (portret căruia îi apreciez nu doar curajul, dar și reușita), în cadrul căruia cuvinte profane resemnifică natura divină. cu plăcerea lecturii, Vasile Munteanu | |
| = in opinia mea | petrea stefan [20.Jan.10 07:59] |
| un text excelent, dar nu prea inteleg de ce l-ai trecut la ``personale`aa se -```pamantul din mine sta sa se surpe/ in glezne`` -``ca sa-si tencuiasca vazul`` -``moartea va trece pe aici are un carucior/ are si o inima`` -``si limba mea de soparla inghite omul fara sa-i stie numele/ si biletul din mana stanga`` in opinia mea: poezie curata. | |
| = Frumos | Gârda Petru Ioan [20.Jan.10 08:24] |
| Aș ziece "precum cel din savană". Cred că este vorba aici despre o poezie a unui autor nu numai talentat, dar și profund. Cu stimă, | |
| = ... | Daria Darid [20.Jan.10 19:31] |
| Domnule Munteanu , mi-ati lasat aici un comentariu care m-a surprins prin punctarea riguroasa a reperelor fiintei prabusite siesi - moartea , trecerea si identitatea pierduta . Domnulea Petrea, consider ca incadrarea acestui text la "personale" nu ciupeste cu nimic din valoarea sa .. Domnule Garda, am sa tin cont de indicatia dumneavoastra , m-am pripit si am scris asa cum mi-a fost la indemana... Domnilor, m-a bucurat poposirea dumneavoastra pe astfel de meleaguri ... impregnate in sangele meu negru .. va multumesc mult pt trecere si pentru aprecieri . O seara blanda in continuare ... | |