| = Silviu Somesanu | Ștefania Pușcalãu [06.Apr.10 23:04] |
| O scriere plină de sensibilitate și emoție, o chemare acasă, acolo unde “a înflorit iubirea” Aici sunt imagini puternice: “dacă marea-mi schimbă destinul și plec aidoma corăbierului spre porturi norocoase în lumea nouă” De fapt, întreaga strofă doi are ceva aparte: o imagine rămasă amintire, un fel de nesiguranță, dar și speranță, optimism. Cu drag de citire, | |
| = Ștefania îți mulțumesc, | Silviu Somesanu [07.Apr.10 12:55] |
| Mulțumesc Ștefania, pentru semnul lăsat și înțelegerea textului. Mai urmează să înțeleagă și alții că nu scriu de dragul de a scrie ci pentru cititori normali și sensibili. | |