| + ca peștii | Lavinia Micula [08.Nov.12 16:35] |
| dacă nu ții cu dinții ai putea renunța la ”să plângi după mine” al ultimului vers, cu toate că știu, ce e scris, scris rămîne. pentru mine, acolo s-ar opri scrisul. în rest, este un text care mi-a plăcut, un text viu, care se mișcă deodată cu apa, cu peștii, cu degetele. trimiteri la aspecte efemere deodată cu trăinicia exprimată prin existența unui pod. | |
| = alb | Adam Rares-Andrei [08.Nov.12 16:57] |
| Lavi, bucuros de oaspete. mi-a mai spus cineva de finalul ala, dar.. zarurile au fost aruncate. ma bucur ca am reusit din nou sa scriu ceva sa placa si mersi de steluta :) | |
| = . | Leonard Ancuta [08.Nov.12 17:39] |
| uite asta e un poem reusit. ai ici imbinare buna intre elemente idee si figuri de stil. si-mi place mai ales ca e cu tenta de dans popular, asta e ceva mai rar in poezie. | |
| = Leos | Adam Rares-Andrei [09.Nov.12 08:46] |
| multumesc Leonard de trecere si de cuvinte. | |
| = . | Raul Ionut Coldea [09.Nov.12 19:51] |
| un text bun, Rareș. îmi place mult imaginea sfinxului care privește peste umeri, îmi place iubirea "ca peștii". îmi place ritmul bine susținut al textului, molcom dar plin de vârtejuri. ca dunărea, așa. ultimul vers merită rescris în totalitate. | |
| = Ionut | Adam Rares-Andrei [11.Nov.12 00:42] |
| mersi Raul de trecere. o sa gandesc ultimul vers, dar formatul ramane asa. sfinxul e o imagine care si pe mine ma atrage, recunosc. | |