| + "îmi pun mănuși când te mângâi" | Nuta Craciun [22.Apr.20 13:18] |
| Bune imagini metaforice rupte dintr-o realitate simtita pana la os, tablouri autentice: "păstrez distanța cuvenită/față de umbra mea/îmi pun mănuși când te mângâi/de parcă aș culege urzici"... Poezie de actualitate stringenta, unde primavara se traieste cu manusi si la distanta, o primavara care ascunde un "adevar nerostit" dar cu un final de izbanda... "fuga" departe de o "neliniste inspaimantatoare", e forta, firul acela de speranta care leaga viata de viata! mi-a placut! | |
| = mulțumesc | Goea Maria Daniela [23.Apr.20 09:20] |
| poetei nuța crăciun pentru cuvintele de apreciere și înstelare, mă bucură mult! cu recunoștință. | |
| = Oamenii și distanța socială | razvan rachieriu [23.Apr.20 17:10] |
| „Oamenii se furișează prin propriile vieți” de care s-a atașat o „înspăimântătoare neliniște” travestită în conveniențe, iar orașul respiră ușor și liniștit când nu mai este apăsat de greutatea mulțimilor de oameni, în care interconectarea s-a rupt și în locul ei a apărut „distanța” socială. | |
| = aprilie, | Goea Maria Daniela [23.Apr.20 17:51] |
| o lună aparte, cu multe semnificații. salutări, răzvan, mulțumesc pentru intervenția ta! | |