| = ce legătură are | Stanica Ilie Viorel [11.Jun.23 22:06] |
| titlul cu textul, n-am prea înțeles poate doar amestecul de versuri despre care aș reproșa autoarei s-a trecut cu vederea armonia poveștii, se sare dintr-un vers în altul, altundeva dacă am lua versurile și le-am pune în oricare altă ordine, ar rezulta aceeași vuvuzea de exemplu: “în praf de inimi gogoașa sorții tăvălesc romantic incurabil de un corn de lună ascut dinte să nu mă-nghețe timpul zurlie iadu-n piele vărs” frumos începe aș putea imagina și trecerea într-un alt registru/peisaj, prin intermediul versului în care se scuipă musca dar, apoi, se trece la munți, brusc, fără o drumeție și uite așa s-a pierdut credibilitatea începutului citat așa rearanja toate acele trăiri într-o succesiune în care să se lege, una de cealaltă, prin versuri, ca zalele unui lanț altfel, aș interpreta, sintetizând, un zgomot de gânduri, de trăiri, într-un fantastic expus nu observ competiția (vuvuzeaua fiind parte a uneia) poate este vorba de meciul vieții m-am străduit, am citit de vreo trei ori azi, dar nu am trecut de nepricepere | |
| = bună supoziția ta, | Maria Elena Chindea [12.Jun.23 00:53] |
| Tego „poate este vorba de meciul vieții” - nu știu dacă aceasta e neapărat o poezie, cât un fel de declarație de prezență! Din fotograme disparate, contradictorii, de neînțeles și neexplicabil în termeni obișnuiți, s-ar compune jurnalul de front al vieții mele din ultimul sfert de veac! N-am ales eu scenariul - dar dacă tot trebuie să joc, prefer să-mi aleg eu rolul și să-l joc în condițiile mele. Zgomot cât cuprinde oricum fac (de unde titlul) zăpăcindu-i de cap pe toți cei ce intră în contact cu mine. Armonia - e un concept și-o stare spre care aspirăm; dar rareori e o stare de fapt, și-i bine că-i așa ptr. că n-ar stopa evoluția. E un portret al atitudinii interioare ca element de bază a ceea ce sunt, mai mult decât o supraviețuitoare, o învingătoare! Bulversantă este însăși respirația în această dimensiune - și asumat și lucid îmi intru în rol. Decât o victimă a unor împrejurări dure, mai bine vuvuzea. E tot cu V dar măcar mă distrez. Un altfel de „să râdem boss, că se dărâmă șandramaua” a lui Zorba! Poate voi reuși cândva să rotunjesc aceste tușe portretistice destul de exacte! Mulțumesc de comentariu și efortul de-a înțelege șarada care nu-i șaradă. :) | |