+ Poem de dragoste, în plină natură, mic spectacol în doi | Dragoș Vișan [12.Jul.23 20:02] |
La o a doua lectură, mai bun. La o atreis lectură chiar cântec. Uite așa, simplu, seducția în versuri. Textul devine mărturie. Unei stări de iubire și visare. Poate fi și feminină, și masculină. Chiar m-am întrebat cum sună dacă ar fi o declarație de mare iubire a unui bărbat. Motivul "roua". Motivul "frunzelor", al "ploii". Plânsul frunzelor e metaforic romantic. Finalul este ca într-un film cu Margareta Pâslaru, când vrea să devină actriță, fiind îndrăgostit de un sculptor. | |
= * | Ștefan Petrea [13.Jul.23 01:10] |
Da, e un poem cântec având un crescendo de maturite lirică, domolit magistral în final... Felicitări! | |
= erată | Ștefan Petrea [13.Jul.23 01:15] |
*maturitate*... | |
= cât de frumos știi tu Mărie | Maria Elena Chindea [13.Jul.23 01:38] |
să lași ochii „să cadă unu-n altul, lin/ lin”, o celebrare a vieții în „de doi” ca un descântec, ca o taină de-a fi, atât de rar nedestructivă ca o fata morgana, sub lentila realului! Ce metaforă vizuală seducătoare și ofertantă în simbolistică. Se pare că ți-a priit restrângerea la cuib! Îmi deschid celelalte simțuri, nu ating nimic, doar simt! Mulțumesc! | |
= * | Ștefan Petrea [13.Jul.23 01:52] |
Maria, mai încearcă... | |
= * | Ștefan Petrea [13.Jul.23 02:42] |
Maria, să nu mai suni acum, vorbim mâine... | |