| + recviem sa fie | Traian Rotărescu [02.Oct.12 16:52] |
| Chiar avem /sau aveam/ nevoie de partea cuvenita de intuneric si discretia sa mai mult decat am fi crezut, nu? Lipsa odihnei aduce, implacabil, devastarea ( in genul apocalipsei din "I am legend") cu tot mai putine locuri de refugiu: ploaia i-a găsit dincolo de toți pereții nu a mai rămas niciunul să îi pese de întuneric Intr-un cosmos depopulat, care-si continua insa ritmurile (nopțile polare sub-urbane) urmele umanitatii se inchid in ele insele; isi pastreaza Ne-intelesul, chiar daca si-au pierdut valoarea, odata cu disparitia interpretilor: copiii și bătrânii și moaștele sfinților stau drepți ca niște chibrituri umede | |
| = aveți dreptate | Cristina-Monica Moldoveanu [02.Oct.12 17:14] |
| Sunteți generos cu poeziile mele domnule Traian. Vă mulțumesc oricum pentru frumoasa interpretare și pentru steluță. | |