| = Mi-a plăcut penultima | Ionuţ Caragea [01.Oct.23 08:30] |
| strofă. Separată de restul textului, e un poem în sine. Și aduce un pic cu ultimul poem al lui Sorescu. Mai ai poezie și în strofa 1, cu excepția primului vers. În rest, e ca și cum s-ar scrie un eseu. Ar fi interesant dacă ai combina doar strofele 1 și 5, renunțând la restul: geometrie muzicală, o piesă gata să fie lansată în public, arhitectură sonoră scandată la geam de-o toamnă cu aer de turist străin îndrăgostit de-o natură frumoasă Cu dalta nevazută, îngerii creației coboară tiptil ca păianjenii la pânzele ferme să taie poemele bune din carnea autorilor | |
| = Domnule Dragos | Ecaterina Ștefan [01.Oct.23 09:22] |
| Ați primit vreodată o bursă de elev, de student sau o bursă de creație literară? | |
| = Ecaterina, | Dragoș Vișan [01.Oct.23 10:16] |
| Dintre toate bursele o plâng pe cea de latină, în anul IV, la Brést. În 1999-2000 puteam ajunge francez, dar m-am răzgândit. | |
| = Ionuț, mulțumesc! Bogdan Geană să ia aminte ce înseamnă o poetică | Dragoș Vișan [01.Oct.23 10:29] |
| I-am adăugat textului niște versuri. Iar penultima strofă a devenit antepenultima. Acest poem e dedicat special bunului prieten Bogdan Geană, care trebuie să se întoarcă la poeticitate și creativitate lirică adevărate. Poemele nu sunt sondaje psihanalitice, după cum ar pretinde acum. Eul liric poate sta pe canapeaua psihanalistului, nu în fața necunoscutului vieții... sale. | |
| = Minciună, manipulare | BogdanGeana [01.Oct.23 12:32] |
| Stimate domn, nu sunt sub nicio formă bunul dumneavoastră prieten. Amintindu-vă faptul că nu ne cunoaștem personal, aș dori să vă reamintesc că singura noastră interacțiune s-a petrecut doar virtual, atunci când, expulzat de doamna Eugenia Reiter, editor al acestui site și revenit comițând o ilegalitate, cu un cont fals, v-am acceptat personal prezența, acordându-vă chiar nivelul de steluțar, în ciuda unui comportament necivilizat din partea dumneavoastră la adresa unor membri ai acestui site. Am considerat atunci că orice om merită o a doua șansă. Am greșit, cel puțin în ceea ce vă privește. Vă rog să vă erijați în estet literar și mentor literar doar pentru cei de pe palierul dumneavoastră de activitate. Dacă vi le acceptă, firește. | |
| = Bine, dragul meu prieten, că mi-ați oferit un comentariu. Eram ignorat. | Dragoș Vișan [01.Oct.23 13:09] |
| Mie cine-mi este odată prieten îmi este pentru toată viața. Mă urmărește și vara cum scriu. Iar când uită de mine, își amintește! Toate acestea sunt experiențe necesare. Doar atât am avut de spus: titluri mult mai scurte (la patru ace, să fie la orice text) și insistență sporită pe teme diverse, imaginar, tropi și limbaj poetic! Mulțumesc mult. | |
| = parere | Claudiu Tosa [01.Oct.23 13:24] |
| Imi imaginez textul asta scris de cineva prin clasa a saptea-opta dupa ce a fost fortat sa isi insuseasca fel si fel de comentarii literare de prin carti pregatitoare pentru examenul de capacitate. Nu ii vad sensul. Ar putea fi probabil personale, file de jurnal, dar nu poezie. Am incercat sa ma concentrez pe strofe individual cu intentia de a identifica macar ceva poetic separat, daca nu in ansamblu, dar nu am descoperit nimic. Metafore de gen dalta nevazuta a creatiei, polizor de taiat vorbe, iubirea ca pe un rau involburat, sunt pentru mine la limita infantilismului liric, in sensul ca nu se ridica deasupra aspiratiilor scolaresti. Strofele 3 si 5, in special 5, sunt de o dulcegarie exagerata, care mie personal imi provoaca diabet instant. Cat priveste mesajul pe care textul urmareste sa il transmita, acesta e cel mult un truism. Pe scurt, dupa parerea mea, am lecturat o filosofie a inutilului si nimicului despre rolul naftalinei (total inutil) in conservarea poeziei. | |
| = Stimate domn Vișan | BogdanGeana [01.Oct.23 15:02] |
| nu v-am fost niciodată prieten. La un moment dat v-am fost binefăcător. Între timp m-ați făcut să regret de mai multe ori gestul meu, încât îmi voi aroga dreptul de a corecta această greșeală. | |