| = Personalizarea suferințelor | nicolae tomescu [23.Apr.08 23:55] |
Singurătatea strigătelor neauzite. Câți n-au murit fără a le fi auzit cineva strigătele, de multe ori mute. Originală și de efect această personalizarea a suferințelor care face ca emoția concentrată, în câteva versuri, să fie receptată de cititori. Ce poate fi mai înfricoșător decât zăngănitul ferestrelor la început de cutremur? Cu gânduri bune | |
| + deloc lisergică... | Romulus Campan Maramuresanu [24.Apr.08 10:01] |
| Tama, poem filozofic, parcă submarin galben, dar deloc lisergic. Dincolo de filozofie însă-i lăuntrul scriitorului, cu cuvintele sucombate-n strigăte, jelite meschin de gurile ale căror urechi au fost ziduri de voită ignoranță. Mă doare timpul trecut, sper să fie doar artefact metaforic. Felicitări. | |
| = . | nica mădălina [24.Apr.08 10:13] |
| seamănă mult, ca idee, cu rimbaud și sunetele lui, vocalele lui, numai că ale lui erau spuse mai nervos-detașat. sau, spus altfel, pe mine acolo m-a dus cu gândul personificarea aceasta de aici. n-aș ști însă apoi să fac încă o judecată de valoare asupra acestei duceri cu gândul la. | |
| = Re Nicolae, Madalina, Romulus | Tamara Zub [25.Apr.08 17:02] |
| Ați fost generoși cu mine, ați ajutat această poezie să iasă la lumină. Romulus, mi-ai dăruit o stea care licărește pentru "strigătele din casa galbenă". Vă mulțumesc frumos! Vă doresc un Paște fericit! Cât mai multă primăvară în suflet!!! | |