| + finalul de la inceput | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| da-mi voie sa nu te las sa arunci scrisoarea. un fel de discurs al disculparii si justificarii de sine. realul-tentatie este o instanta ce emite sentinte absurde asupra constiintei silind-o sa se tradeze din nou vorbind in numele a ceva ce-i este strain. - o revolta ascunsa, o scrisoare a imposibilitatii plierii la un real care ti s-ar putea impune in mod fortat. - o "stare de a fi" intr-o incertitudine de sine de parca ai imbratisa ceva total nou care nu a mai existat. cu alte cuvinte o scrisoare pe care o vreau eu | |
| = Nu-i mai trimit scrisori, Nichita | Gabriela Marieta Secu [12.Jun.04 11:24] |
| Nu-i mai trimit scrisori, postasul le retine, crezand ca-n ele/ e vorba despre sine// Nu-i mai trimit scrisori/ e vremea coapta/ e prea tarziu/ absenta nu mi-o iarta... | |