La 20 km la sud de Haifa, nu departe de marea Mediterană, pe ruinele unui sat arăbesc (Ayn Hawd), situat pe o colină, la poalele muntelui Carmel, a fost înființat în 1953 un sat de artiști, Ein Hod, unul din puținele din lume. Acest sat s-a "născut" în urma insistențelor lui Marcel Iancu, guvernul israelian din acele timpuri intenționând să creeze un parc național în acele locuri.
Odată cu primirea acordului, s-au mutat definitiv în acest sat artiști din toate domeniile artei: pictori, sculptori, poeți și scriitori, actori.
În decursul anilor, zece dintre ei au primit Premiul Israel, cel mai important premiu israelian, decernat anual, de Ziua Independenței.
În 1967 a fost decernat lui Marcel Iancu.
O galerie centrală prezintă lucrările reprezentative ale artiștilor, iar fiecare casă are atelierul și galeria proprie, care pot fi vizitate.



În 1983 un grup de prieteni și admiratori au subvenționat construirea unui muzeu, muzeul Iancu-Dada, situat chiar în centrul satului artistic. O expoziție permanentă prezintă documente legate de mișcarea Dada, fotografii, manuscrise, precum și picturi ale lui Marcel Iancu. La 21 aprilie 1984, la numai câteva luni după inaugurarea muzeului Marcel Iancu a murit.

Marcel Iancu s-a născut în București la 24 mai 1895. A luat lecții de pictură cu Iosif Isser. În 1915 a plecat la Zurich pentru a studia arhitectura. S-a alăturat unui grup format printre alții de către Tristan Tzara, Hugo Boll, Hans Arp la cafeneaua Cabaret Voltaire, locul unde avea să se nască dadaismul.
În 1922 s-a reîntors în România unde a lucrat ca arhitect (casa Reich din București și Sanatoriul Bucegi din Predeal, de exemplu, sunt construite dupa planurile lui). A luat parte la toate expozițiile avangardiste și a făcut parte din grupul "Contimporanul", editând cu Ion Vinea revista cu același nume.
În 1941 emigrează în Israel, unde formează un grup artistic numit "Orizonturi Noi".