agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-26 | [This text should be read in romana] | - Domnule Petre Fluerașu, ne cunoaștem de puțin timp și totuși, cu permisiunea Dvs, voi renunța la formele de politețe în acest dialog pentru a ne simți mai în largul nostru de zi cu zi, iar cititorii să se bucure de comversația noastră liberă. De acord? - De acord, este bine să renunțăm la aceste formule, pentru că îngreunează discuția. - Petre, țin să-ți mulțumesc pentru că ai acceptat tirul unor întrebări, unele poate chiar incomode pentru tine, dar benefice pentru cei care vor afla partea încă necunoscută a biografiei tale. Deși tânăr, la cei 20 de ani ai veții tale, sunt ferm convins că ai ceva de spus. Ești de acord să o luăm așa încetișor cu începuturile? - Sunt de acord. Orice lucru începe ușor, și se dezvoltă pe parcurs, tocmai aceste începuturi fiind cele care asigură forța de dezvoltare. La început învățăm și acumulăm informațiile pe care le vom folosi mai apoi pe parcursul vieții. - Au fost modele pe care le-ai urmat? Ce oameni ți-au influențat într-un mod decisiv cariera? - În cazul meu, nu cred că a fost vorba despre influențe sau modele. Nu cred în idea de model, pentru că eu nu mă pot regăsi în totalitate într-o altă persoană. Evident, găsesc atitudini, gesturi, momente care îmi plac, însă ele sunt foarte multe și foarte diferite. A avea un model înseamnă a fi consecvent, iar eu cred că viața în esență este definită de haos. Așadar, cred că a nu avea modele înseamnă a fi capabil să-ți schimbi oricând părerile și atitudinile, în funcție de informațiile noi aflate. - Ai debutat editorial, ai scris sute de articole în presa literară, ești directorul unei reviste on-line “Arcada” și ai și alte preocupări, ești încă student. Cu o asemenea paletă de preocupări nu se poate mândri orice tânăr, fapt pentru care unii dintre ei, poate și cei mai în vârstă te-ar putea invidia sau chiar te invidiază. Se poate vorbi de “timpul liber” al tânărul scriitor Petre Fluerașu? - Da, se poate vorbi de timpul liber al scriitorului Petre Fluerașu. Scriu mult, public mult, însă cu toate astea îmi rămâne destul timp pentru a mă destinde, pentru a face lucruri care nu au nicio legătură cu scrisul. De exemplu, îmi place foarte mult să mă joc pe calculator, și nu de puține ori stau noaptea și lupt pe fronturile din Starcraft. Îmi mai place să ascult muzică, să mă plimb, să mă uit la televizor, să citesc foarte mult, începând de la cărți și terminând cu ziarele etc. Până la urmă, mi-am adaptat programul de scris astfel încât să pot face și alte lucruri. Viața nu înseamnă doar muncă și trebuie să te relaxezi și să te bucuri de fiecare moment. - Întodeauna ai fost un nonconformist, spun asta convins de creația ta, de manifestările organizate de tine. Până unde merge nonconformismul lui Petre Fluerașu? - Nonconformismul meu este doar o aparență. Și asta pentru că eu nu vreau să șochez pe nimeni, nu îmi impun un anumit standard. Pur și simplu așa sunt eu și cred în tot ceea ce fac. Dacă simt nevoia să fac ceva, o fac, fără să mă gândesc la ce vor zice cei din jur. Am învățat acum ceva timp că viața nu poate fi trăită decât individual, iar singurii responsabili pentru deciziile noastre suntem noi. Eu fac ceea ce vreau să fac, indifferent dacă sunt singur sau înconjurat de o mulțime. Nu trebuie să fim condiționați de ceilalți, pentru că asta înseamnă până la urmă mediocritate. Cred că fiecare om trebuie să aibă încredere în sine, fiecare om trebuie să încerce să ajungă în vârf. - Poate fi televiziunea un emisar cultural? ...și în ce măsură? - Televiziunea este un emisar cultural, de fapt, cel mai important emisar cultural în acest moment, fiind urmată la mică distanță de Internet, care vine repede din urmă. Prin televiziune, oamenii din foarte multe zone au intrat în contact direct, făcând schimb de culturi și identificându-se cu ideea unui public global. Viitorul aparține acestui public, viitorul aparține societății moderne, în cadrul căreia televiziunea este un factor esențial. - Ai desfășurat activitate în presa scrisă. La ora actuală crezi că presa și-a câștigat pe deplin libertatea de exprimare? - Libertatea de exprimare este în primul rând o valoare individuală. Pentru că degeaba este garantată libertatea presei ca organism, dacă indivizii nu sunt conștienți de dreptul lor la liberă exprimare. Da, presa este liberă ca ansamblu, însă oamenii care lucrează în presă sunt condiționați de foarte mulți factori. Iar această situație nu are cum să se schimbe, pentru că face parte din normalitatea unei societăți moderne. Nu poți scrie fără a ține cont de anumiți factori, pentru că te adresezi unui public cu anumite nevoi. Presa în ansamblu nu poate fi controlată, însă fiecare om ține cont de anumiți factori atunci când scrie. - ...sau jurmaliștii încă se lasă manipulați de unii lideri politici? - Manipularea preseii sau manipularea prin presă este o iluzie. Liderii politici influențează, însă per ansamblu, presa nu poate fi manipulată. Dacă analizăm atent canalele mass-media, vom descoperi că excesele într-o parte sau alta duc până la urmă la echilibru. Putem vorbi așadar despre un peisaj care se apropie de standardele occidentale, chiar dacă încă mai avem multe de făcut pentru a ajunge propriu-zis acolo. - Iată că am văzut “visul cu ochii” spune poetul, stăm la masa cea mare a Uniunii Europene. Crezi că avem noi forța și tăria de a da cu pumnul în masă, pentru a ne impune valorile în fața fenomenului globarizării? - Globalizarea este în opinia mea viitorul, singurul viitor care poate să ne asigure integrarea într-o societate occidentală performantă. Valorile naționale, dacă vor să existe în continuare, trebuie să se adapteze, să facă parte din acest set universal de principii care ne guvernează în mod inevitabil existența. Așadar, trebuie să ne adaptăm, trebuie să înțelegem lumea occidentală, trebuie să devenim competitivi pe o piață deschisă. - Vrând nevrând România o să fie o provincie, fie ea și literară, în care etalonul de măsură din punct de vedere literar vorbind v-a fi opera. Care crezi că o să fie în următorii ani aizbergul culturii românești reprezentativ într-o Europă Unită? - Astăzi, mi-e greu să îmi închipui un autor care să se ridice la acest nivel. Din păcate, în România, mentalitatea este defectuoasă, pentru că sunt foarte puțini cei care țin cont de publicul țintă. Dacă vrem să ne impunem pe plan european și mondial, trebuie să scriem pentru publicul nostru, să le oferim oamenilor ceea ce vor să citească. Scriitorul noului mileniu nu va mai fi omul de cultură, ci entertainerul, cel care știe să-și distreze cititorii. Scriitorii de acest gen sunt aproape inexistenți în România, așadar, mi-e greu să fac pronosticuri, însă cred că viitorul autor de succes este astăzi încă tânăr. Și, de ce nu, cred că voi fi eu acel autor! - Ești “aproape de foc” cum s-ar zice; cum vezi tu din Capitală mișcarea literară din provincie? Se poartă în discuțiile voastre de aici sintagma de; “poet de provincie”, sau “poet din provincie” ? - Din capitală (oraș totuși mic pe scena mondială), provincia îmi apare într-o umbră dezamăgitoare. Practic, nu există lucrare semnată de un autor din provincie, în care să nu se vadă anumite reminiscențe ale frustrărilor acumulate de-a lungul timpului. Și asta este valabil și pentru foarte mulți autori din București, care scriu doar despre problemele lor, fără să accepte că acestea sunt total neinteresante pentru cititori. Așa că se poate vorbi fără probleme de scriitorul român ca “provincial”. Dar să sperăm că în viitor lucrurile se vor transforma în bine, să sperăm că scriitorii vor înțelege că nu sunt artiști, ci profesioniști. - Și-a schimbat Omul ajuns în Capitală mentalitatea de provincial? - Mentalitatea de provincial înseamnă pentru pentru mine a rămâne blocat în fața unor elemente banale ale lumii moderne. Așa că nu cred că ține neapărat de zona în care locuiești. Pentru că sunt foarte mulți bucureșteni care habar n-au ce înseamnă un palm și rămân blocați când intră într-un mare aeroport. A fi modern înseamnă a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în jurul tău, a deține foarte multe informații, din domenii variate și mai ales a învăța să te bucuri de toate privilegiile oferite de capitalism și globalizare. Omul modern este cel care știe să se adapteze vremurilor în care trăiește și să profite la maximum de fiecare oportunitate. - “Arbitrii europeni” ne-au fluturat și încă ne mai flutură “cartonașele roșii” la capitolul corupție, grupuri de interese. Suferă domeniul culturii de asemenea flagel? - Corupția și grupurile de interese sunt un fenomen natural în literatură, pentru că literatura nu este vitală pentru supraviețuire și nu se ghidează după legi clare. În politică, în administrație, corupția trebuie eliminată, pentru că ne afectează viața. Însă în literatură, grupurile de interese sunt o consecință firească a subiectivității, iar jocul din spatele cortinelor face parte din existența oricărui scriitor. Cu toate acestea, singurul care contează cu adevărat este publicul, iar scriitorul care are succes și își vinde cărțile poate să nu mai țină cont de orgolii sau de grupuri de interese. Deci scriitorul care vrea să evite corupția și grupurile de interese trebuie să se apropie de publicul său și să reușească să vândă. Atunci, totul devine mai ușor. - Crezi că se poate trăi în România din scris? - Da, se poate trăi din scris, atâta timp cât încerci să îi faci pe plac publicului și să vinzi. Artistul nu va putea să trăiască din scris, profesionistul da, pentru că acesta din urmă înțelege mecanismele lumii care îl înconjoară și este capabil să renumțe la orgoliile inutile. Viitorul aparține entertainerilor, iar cei care nu vor să se adapteze vor dispărea. Totul depinde de ceea ce vrei să faci în viață și până unde vrei să ajungi. - Care dintre cărțile tale îți sunt la suflet? ...sau încă n-ai scris-o? - Fiecare carte înseamnă ceva pentru mine. Însă nu pot să spun că o carte înseamnă mai mult sau mai puțin. Până la urmă, important este să însemne ceva pentru public. Dacă o carte le place cititorilor și îi distrează, automat îmi place și mie. Nu scriu pentru mine, scriu pentru cititori, de aceea ei au întotdeauna ultimul cuvânt. - Se poate vorbi de o agendă de lucru a scriitorului Petre Fluerașu? - Da, am o agendă, care este foarte încărcată, pentru că am tendiința să încep proiecte noi înainte să le finalizez pe cele vechi. De exemplu, îți pot spune că am terminate în acest moment 7 cărți, pe care sper să le public în perioada următoare. Și cu toate astea, am începute încă vreo 10, în afara articolelor care apar în reviste. Am de multe ori tendiința de a lua “agenda” și de a o arunca pe geam. Dar, deocamdată, rezist tentației... - Crezi în fenomenul de generație? - Nu. Ideea de generație este o invenție a teoreticienilor, care îi ajută pe aceștia să clasifice. Însă pentru publicul larg, generația nu are absolut nicio relevanță. Îmi amintesc cum spunea Tudor Octavian: “Oamenii nu citesc generații, citesc cărți!”. Ajungi la cititor ca individ, nu ca o parte constituentă a unei generații. Oamenii vor să se simtă bine, să se bucure de carte, nu să acumuleze imensul bagaj de probleme pe care îl presupune o generație. În lumea modernă, care tinde din ce în ce mai mult spre simplitate, clasificările acestea greoaie sunt ridicole în esență. - Scriitorii sunt extrem de ocupați; emisiuni de televizune, unii la Universitate printre studenți, afaceri, alte procupări. În asemena împrejurări, a beneficiat Petre Fluerașu - scriitorul, de sprijinul scriitorilor cu “ștaif” ? - În primul rând nu cred în această idee a scriitorului “cu ștaif”, pentru că în România în acest moment nu există scriitori mari. Dacă vorbim de scriitori buni, trebuie să ne raportăm la cei care reușesc să vândă milioane de exemplare și să ajungă la cât mai mulți cititori. Or asta nu există în România, așadar, modele în literatura română nu există. Am beneficiat de sprijin în anumite momente, la fel cum și eu am ajutat atunci când am putut. Cu toate astea, fiecare scriitor se impune pe cont propriu, alegându-și publicul care poate rezona la ideile sale. - Tot mai mulți tineri cochetează cu poezia în spațiul virtual. Să fie oare mai multă libertate de exprimare în acel spațiu sau teama acelor tineri de a se înfrunta cu “rechinii” breslei scriitoricești? - Spațiul virtual reprezintă viitorul literaturii, pentru că Internetul este în esența fundația secolului 21. Nu putem continua cu literatura exclusiv în formă de print, pentru că posibilitățile acesteia sunt limitate. Dacă vrem să ajungem mai repede la publicul țintă, trebuie să ne diversificăm metodele de transmitere a informației, trebuie să abordăm segmente noi. Spațiul virtual oferă mai multe posibilități, iar o bună corelare între virtual și real reprezintă rețeta succesului. - Cum ți-ai dori să încheiem acest interviu? - Sper că cititorilor le-a plăcut acest interviu și sper că ideile mele au reușit să îi pună pe gânduri, să îi facă să se simtă bine pentru câteva momente. Tot ceea ce face un profesionist al literelor, face pentru publicul său, pentru că în absența acestuia, nu există. Vă mulțumesc pentru răbdarea de a citi acest interviu și sper că ne vom întâlni din nou, în mijlocul cuvintelor... - Îți mulțumesc, |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy