La Opera Bastille din Paris a avut loc în data de 17 ianuarie 2009 premiera “Lady Macbeth de Mzensk”, o producție Nederlandse Opera Amsterdam.

Dimitri Chostakovitch (1906-1975) sau Dmitri Șostakovici (Дмитрий Дмитриевич Шостакович) a fost declarat „dușman al poporului” în 1934 de către Stalin după realizarea operei „Lady Macbeth de Mzensk” (după nuvela lui Nikolai Leskov), denumită mai târziu „Katerina Izmailova”. Dimitri Chostakovitch a fost reabilitat în 1941, criticat în 1948 în plin „jdanovism artistic”, reabilitat din nou în 1958, mult timp după moartea lui Stalin din 1953. Reabilitarea sa târzie nu a șters însă consecințele acelei perioade nefaste din viața compozitorului, respectiv anchetele la NKVD, amenințările cu deportarea și execuția ofițerului care se ocupa de acest dosar.

“Lady Machbeth de Mzensk” este alcătuită din patru acte și nouă tablouri, libretul fiind realizat de Alexandre Preis și Dimitri Chostakovitch. Opera este interpretată de Orchestra și corurile Operei naționale din Paris sub bagheta dirijorului Hartmut Haenchen, regia Martin Kušej, decorurile Martin Zehetgruber, costumele Heide Kastler, lumini Reinhard Traub, șef coruri Winfried Maczewski, studii muzicale Louba Orfenova, colaboratori și asistenți Herbert Stoeger (scenografie), Michel Jankéliowitch (regie), Walter Althammer (direcție muzicală) și Judith van den Berg (costume).

În rolurile principale sunt: Vladimir Vaneev (Boris Timofeevitch Ismailov) Ludovit Lutha (Zinovi Borisovitch Ismailov), Eva-Maria Westbroek (Katerina Lvovna Ismailova) și Michael König (Serguei).

În rolurile secundare veți întâlni pe: Carole Wilson, Alexander Kravets, Lani Poulson, Alexander Vassiliev, Nikita Storojev, Shin Jae Kim, Marc Chapron, Hyoung-Min Oh, Se-Jin Hwang, Slawomir Szychowiak, Chae-Wook Lim, Fernando Velasquez, Andréa Nelli, Pascal Mesle. De remarcat că întreaga operă se interpretează în limba sa originală, rusă, cu titrare în limba franceză.

La realizarea acestei opere regizorul austriac Martin Kušej a declarat: „Caut să știu în ce măsură această poveste de scandal, aliată forței muzicii, poate să găsească astăzi un ecou printre noi (...) intenționând să pun în lumină valoarea universală a geniului lui Chostakovitch, în sens artistic”.

Într-o lume provincială, istoria unui adulter urmat de dublă crimă transformă personajele Serguei și Ekaterina din victime în brute, reflecții triste ale mediului din care provin. Ekaterina este surprinsă într-un decor simplu dar sugestiv: o imensă cușcă de sticlă în mijlocul scenei din care nu poate evada, pe scenă sunt aduși câini care păzesc zi și noapte incinta. Nu este decât un „suflet pierdut” ce caută în relația cu Serguei adevărata iubire, o legătură care absoarbe totul de la senzualitate până la brutalitatea maximă a sentimentelor. Arestarea celor doi în ziua nunții lor după crimele comise (otrăvirea socrului și uciderea soțului în numele dragostei) și încarcerarea, starea de culpabilitate a Ekaterinei, trădarea lui Serguei, culminează cu sinuciderea acesteia după un ultim gest, al uciderii rivalei apărute inevitabil.

Dimitri Chostakovitch a reușit prin talentul său excepțional să confere personajului Katerina Izmailova o aură de compasiune, dincolo de parabola iubirii până la sacrificiu, nevoia de purificare a adevăratei „Lady Machbeth” (cea care își spăla fără oprire mâinile însângerate) transmițându-se și aici prin întreaga orchestrație, succesiunea dramatică a compoziției.

O punere în scenă uluitoare prin succesive tablouri aparent minimaliste dar de impact: cadavrele văzute numai de Ekaterina ce urcă pe pereții de lemn ai scenei, mulțimea ce asistă la violarea servitoarei dezbrăcate pe scenă, corul polițiștilor sau nunta surprinsă în partea ei tragică, dezumanizantă), glisarea celor două scene, ca două lumi „cea de sus” cușca și „cea de jos” închisoarea, două iaduri fiecare în alte coordonate psihologice; absolut totul sub un auster cadru simbolic, sunt la unison cu traiectul orchestral.

Tragedia “Lady Macbeth de Mzensk” este nu numai o istorie de viață și moarte dintr-o Rusie a altor timpuri, dar și tragedia ce a marcat viața unui mare compozitor, persecutat ideologic, Dimitri Chostakovitch.


foto: A.T. Schaefer


Fragmente din operă:

“Lady Macbeth de Mzensk”-1

“Lady Macbeth de Mzensk”-2

“Lady Macbeth de Mzensk”-3