Ideea aceasta nu-mi apartine. Mi-a fost transmisa de RaposatulDelfin, el mi-a atras atentia asupra dependentei fata de aceasta comunitate virtuala. Iar cand mi-am dat seama ca asa este mi-am pus intrebarea de ce. La o prima vedere este unul din putinele situri romanesti unde se aduna oameni cu alte interese, sa le zicem elevate. Poezie.ro e un loc creat de oamenii care-l acceseaza zilnic, obsesiv as putea zice. Iar cei mai multi dintre acesti oameni acorda o importanta majora activitatii de aici. Fiecare om joaca mai multe roluri, fie si in decursul unei singure zile. De la individul din reclama stupida, care e fericit ca s-a spalat pe dinti si a mai adaugat niste fluor la smalt, trecand prin rolul de calator prin mijloacele de transport in comun (de fapt o meserie in sine care solicita o ucenicie indelungata, cel putin in Bucuresti), pana la rolul omului care munceste sau se face ca. Un rol special e rezervat pentru Poezie.ro. Daca fiecare din noi ar incerca sa joace rolul de poet in viata de zi cu zi, nu ar putea gasi o scena adecvata. Si daca si-ar juca rolul pe scene improvizate ar trebui sa detina o mare doza de autism pentru a nu remarca iralitatea pe care ar starni-o in randul celorlalti actori de pe respectiva scena. Deci. Poezie.ro e scena poetilor. Si e un amestec de real si nereal atat de nediferentiat incat nu poate starni decat o atractie nemasurata. Iar asta mai ales pentru cei care vor sa spuna ceva. Si Poezie.ro e locul unde pot sa spuna, iar ei au certitudinea ca cineva ii asculta. Corul asta a fost denumit de unii bazar, cu explicatia ca aici gasesti de toate, mult si ieftin. Asa este, acestea sunt motivele pentru care bazarul fascineaza.

Eu unul as formula altfel. As zice ca e fascinanta indarjirea cu care sunt reproduse anumite structuri sociale reale, reflectarea lor intr-un mediu virtual. Si acest fenomen nu face altceva decat sa-mi confirme existenta mult dezbatutelor arhetipuri. Ma refer aici la reproducerea unor structuri de forta, indeobste denumite gasti. Mecanismul e simplu: toti cei care se simt atrasi de un anumit gen de poezie, sau din cine stie ce alte motive, se lauda vartos intre ei. Si se constituie in „haita poetica“. Un amestec de ipocrizie si sinceritate extrem de nediferentiat si tocmai din aceasta cauza extrem de fascinant. Uneori halucinant. Un studiu de caz mi-ar lua prea mult timp, ar trebui sa pun cap la cap poezii, pareri si autori pentru a alcatui o matrice sociala a comunitatii Poezie.ro. O comunitate care ar fi un subiect extraordinar pentru o teza de doctorat in sociologia internetului.

Ce e cel mai frumos e ca in caz de ciocniri dure se face apel la autoritatea suprema. Delatiune. Iar interventia dura a autoritatii creeaza reactii care nu le pot cataloga. Cel mult le-as putea compara cu cele ale dependentilor ramasi fara drog. S-ar parea ca dependenta fata de Poezie.ro este extraordinar de puternica. Insa si nevoia unei autoritati, sau plecarea in fata autoritatii este o reproducere in virtual a unei realitati. Ca si nevoia de recunoastere. Am avut parte de replici care faceau apel la numarul de stelute ca la un criteriu de departajare exhaustiv. Am ras cu lacrimi. Pana si sistemul de onoruri publice a fost reprodus cu fidelitate. Insa fenomenul cel mai fascinant pentru mine este constituit de aderenta maxima de care se bucura aceste structuri luate din lumea reala si reproduse in acest spatiu virtual. Un conservatorism cel putin delirant. Iar vocile care striga dupa libertatea de creatie totala, spargerea canoanelor, tocmai acele voci manifesta o sustinere nelimitata fata de reproducerea acestor structuri, sau se folosesc de ele pentru a-si impune punctul de vedere.

Nu stiu cum ar trebui sa arate o comunitate virtuala ideala, sunt satul de utopii. Insa stiu ca o astfel de comunitate beneficiaza de cel mai larg spatiu de manevra, un teren pe care oamenii pot construi orice. Si mai stiu ca reproducerea vechilor structuri sociale aduse din colonia mama sufera transformari pana in momentul in care nu le mai poti recunoaste originea.

Si mai stiu ceva. Ca am devenit dependent de Poezie.ro.