• Cine este protagonistul?
• Unde si în ce împrejurari se desfasoara actiunea?
• Care este starea lui sufleteasca?
• Din al cui punct de vedere este relatata actiunea?
• A cui este povestea?
• Despre ce e vorba în aceasta poveste?
• Ce vrea eroul si ce îl opreste sa obtina ceea ce vrea?
• Ne place eroul si ne pasa de ceea ce i se întîmpla si de ceea ce doreste el sa obtina?
  

• Care este întrebarea principala la care filmul vrea sa raspunda?
• Care este tema?
• Care este aspectul cel mai important pe care filmul vrea sa-l rezolve?
  

• Ceva se întîmpla în asa fel încît împinge evenimentele într-o anumita directie.
  

• Datorita noii oportunitati, eroul îsi îndreapta actiunile spre îndeplinirea unui scop general.
  

• Ce eveniment aduce în viata eroului o provocare majora?
• De obicei este o rasturnare de situatie care îl forteaza pe erou sa raspunda sau sa reactioneze, care stabileste planul / scopul eroului, care defineste noul drum (curs al actiunilor eroului) pentru Actul II.
• Scopul general al eroului devine acum clar si specific.
  

ACTUL II:

• Planurile pentru îndeplinirea scopului sunt puse în aplicare si functioneaza eficient.
• Apar si unele conflicte, dar în general, lucruurile merg bine pentru erou.
• Eroul se schimba si odata cu el se schimba sicircumstantele.
• Provocarile / pericolele devin treptat din ce în ce mai mari.
  

• O mica scena cu valente simbolice.
• Ne arata cresterea / dezvoltarea eroului si ne da un indiciu asupra rezolutiei.
  

• Ceva se întîmpla în asa fel încît daca eroul merge mai departe pe acest drum si se implica în actiunile aferente – împotriva tuturor neajunsurilor, pentru obtinerea / îndeplinirea scopului, el nu se mai poate întoarce si nu mai poate fi la fel ca în starea initiala de la începutul povestii.
• Uneori, scopul exterior devine interior / personal si încercarea de a-l realiza îl va schimba pe erou.
  

• O mica scena care de obicei urmeaza PUNCTULUI DE UNDE NU MAI EXISTA ÎNTOARCERE.
• Prin aceasta scena nu se urmareste dezvoltarea mai departe a actiunii, dar ea ne arata cum se schimba eroul, si care sunt obstacolele ce vor trebui înfruntate.
  

• Scopul eroului devine mai greu de realizat ca niciodata.
• Se pare ca va fi nevoie de mai mult de cît poate da eroul pentru obtinerea si realizarea acestui scop.
• Cu cît acest scop devine mai greu de obtinut, si tocmai din acest motiv, cu atît mai mult eroul vrea si încearca sa-si realizeze scopul.
  

• Eroul se confrunta acum cu cea mai mare piedica.
• Se pare ca eroul nu va putea sa-si realizeze scopul si este pe cale sa renunte la acest scop.
• Ceva care va schimba totul se întîmpla – un eveniment care îi da eroului o noua sansa de a-si atinge scopul si îi dezvaluie calitati pe care nu stia ca le are.
  

ACTUL III:

• Concretizarea finala a încercarilor eroului de a-si atinge scopul, care de obicei sunt concentrate în acest moment pentru realizarea unei ACTIUNI CONCRETE si SPECIFICE.
• Un eveniment care se desfasoara acum îl educa pe erou si declanseaza rezolutia.
• Eroul poate obtine ceva mai mult, sau, ceva dliferit decît ceea ce si-a dorit.
• Eroul a învatat ceva (de valoare) din ceea ce i s-a întîmplat si a fost schimbat de acest lucru.
• În acest moment se pun bazele unei noi complicatii cînd se urmareste un sfîrsit cu rasturnare situatie.
  

• Eroul este aproape de realizarea scopului, se confrunta cu obstacolul final.
• Pentru a-si realiza scopul, eroul trebuie sa renunte la tot; trebuie sa înfrunte momentul de criza cînd pericolele îl împresoara de peste tot.
• Acesta este momentul final cînd eroul nu are decît o alternativa – totul sau nimic. Astfel eroul îsi atinge scopul sau esueaza în realizarea lui.
• Motivatia exterioara este rezolvata clar, de obicei printr-o confruntare cu antagonistul.
  

• Care este rezultatul realizarii scopului de catre erou?
• Care este rezolutia?
• Care este noua viata a eroului?
  

Aceasta structura liniara constituie forma scenariului, unind toate elementele într-un întreg. În general, structura este relatia dintre parti si întreg. În cazul scenariului, întregul este povestea, iar partile care alcatuiesc întregul, deci povestea, sunt: actiunea, personajele, scenele, secventele, cele trei acte, incidentele, episoadele, evenimentele, muzica, locatiile etc. Structura este cea care tine povestea închegata; este relatia dintre toate partile care alcatuiesc împreuna scenariul într-un "întreg".
Pe scurt, orice scenariu trebuie sa tina cont de urmatoarele 9 elemente (asa numite noduri) care tin legata o poveste într-o structura unitara

Pe scurt, orice scenariu trebuie sa tina cont de urmatoarele 9 elemente (asa numite noduri) care tin legata o poveste într-o structura unitara:

1. Metafora ~ pagina 1.
2. Tema ~ pagina 3.
3. Premiza dramatica ~ pagina 10.
4. Dezvoltarea conflictului ~ pagina 30.
5. Scena simbolica ce dezvolta povestea pe un nou nivel de profunzime ~ pagina 45.
6. Mijlocul povestii, punctul în care eroul nu se mai poate întoarce la starea initiala ~ pagina 60.
7. Schimbarea telului eroului ~ pagina 75.
8. Criza ~ pagina 90.
9. Rezolutia ~ pagina 120.
   

• Ce vrei sa spui cu povestea ta...? ...De ce vrei sa spui aceasta poveste? Merita?...
• Cum vor reactiona cititorii / spectatorii la povestea ta? Este... Interesanta? Fascinanta? Credibila? Completa?
• Unde începe povestea ta? Care este premiza? Este protagonistul în criza? Ai creat regulile si restrictiile lumii în care se misca eroul?
• Creeaza povestea ta premizele unei film care sa te tina tintuit de scaun de la început pîna la sfîrsit?
• Unde se termina povestea ta? Cum sunt rezolvate personajelor? Si, ...de ce? Ai raspuns la toate întrebarile pe care le-ai ridicat? Ai reusit sa împlinesti asteptarile pe care i le-ai ridicat cititorului / spectatorului prin premiza?
• Exista tensiune? Exista surprize? Cum se dezvolta conflictul? Exista un punct culminant? Este dezvoltata tensiunea dramatica prin fiecare noua scena spre punctul culminant? Este pastrata unitatea actiunii?
• Cum sunt personajele tale? Placute? Interesante? Unice sau diferite? Mai mari decît viata? Le va pasa cititorilor / spectatorilor de aceste personaje, de ceea ce li se întîmpla?
• Miza pusa în joc este suficient de incitanta? Riscurile pe care le implica sunt suficient de periculoase?
• Sunt personajele tale consistente si veridice aît în actiunile lor cît si în dialoguri? Au voci distincte?
• Cum este protagonistul tau? Pot cititorii / spectatorii sa se identifice cu el? Ce vrea el? Care este scopul lui în viata? ...Nevoile lui? Ce e important pentru el? Face fata conflictului cu care se confrunta? Sau îi întoarce spatele?
• Care este motivatia personajelor tale? Sunt aceste motivatii vizibile? Justificate? Împletite în poveste?
• Cine sau ce este antagonistul? De ce încearca antagonistul sa-l opreasca pe protagonist sa-si atinga scopul? Îsi merita antagonistul renumele? Ce îl motiveaza? Ce vrea el?
• Nu cumva ai supra-explicat prea mult povestea? Este totul clar si concis? Premiza este cumva neclara si prea expediata? Evenimentele sunt mai degraba explicate prin descrieri sau dialog în loc sa fie dramatizate?
  

1. Nu trebuie sa preiei criza / climax-ul din mîinile protagonistului.
2. Nu trebuie sa-i faci viata usoara protagonistului. Nimic nu progreseaza într-o poveste decît prin CONFLICT.
3. Nu trebuie sa scrii doar de dragul descrierii. DRAMATIZEAZA! Transforma descrierea în tensiune dramatica pentru dezvoltarea armonioasa a povestii tale. Foloseste aceasta tensiune dramatica astfel încît sfîrsitul unei scene sa dezvolte mai departe conflictul.
4. Nu trebuie sa te folosesti de false mistere, surprize ieftine sau clisee. Nu omite nimic important din ceea ce protagonistul STIE. Prin modul în care povestesti, pastreaza-ti cititorii / spectatorii în pas cu eroul tau. Ei stiu ceea ce eroul stie. Nimic mai mult, nimic mai putin.
5. Trebuie sa-ti respecti cititorii / spectatorii.
6. Trebuie sa cunosti lumea pe care o creezi cel putin la fel de bine cum Dumnezeu cunoaste lumea în care traim. (...documentare asiduua...)
7. Nu trebuie sa complici inutil lucrurile. În loc de complicatii foloseste complexitatea. Nu dezvolta complicatiile pe un singur nivel. Foloseste-le pe toate trei: Intra-Personal, Inter-Personal, Extra-Personal.
8. Trebuie sa cauti în permanenta finalizarea perfecta a propozitiei, a fragmentului, a scenei astfel încît sa duci personajele la cel mai îndepartat si mai profund imaginabil posibil conflict pe care-l poate suporta povestea ta, fara însa a neglija credibilitatea ei.
9. Niciodata sa nu scrii dupa ureche! Încearca sa creezi subtexte pentru fiecare text.
10. Întotdeauna trebuie sa rescrii!
    

Reguli de formatare

Daca cineva se gîndeste serios la o cariera în scenaristica, trebuie sa cunoasca regulile de formatare ale standardului nord-american. În România (înca) nu se tine cont de acest lucru, fiecare îsi formateaza scenariul cum crede de cuviinta.

Cel mai simplu mod pentru respectarea regulilor de formatare este folosirea unui program de calculator dedicat - cum este Movie Magic Screenplay sau Final Draft - care însa sunt cam scumpe, undeva în jurul a 200 de dolari.

Cîteva reguli de baza:

• Scenariul trebuie sa aiba aspect de pagina tiparita. Singurul font folosit este Courier 12. Fara aldine (bolduiri), fara italice, fara sublinieri. Textul este întotdeauna aliniat la stînga.
• Pagina de titlu contine doar titlul si numele scenaristului (la mijlocul paginii) si informatii de contact (adresa, telefon) în stînga jos. Fara citate sau alte explicatii.
• Nu se repeta numele scenariului / scenaristului pe celelalte pagini.
• Nu se pune data sau numarul variantei scenariului.
• Nu se lasa pagini albe.
• Nu se pune o lista cu personajele si descrierea lor (cine sunt ele, ce vor etc.). Aceasta este o conventie folosita în piesele de teatru.
• Prima pagina începe cu FADE IN (deschidere din negru).
• Pagina de titlu si prima pagina nu se numeroteaza. Celelalte pagini se numeroteaza în coltul din dreapta sus.
• Descriere scenei (slugline) trebuie sa contina locul si timpul zilei în care se petrece actiunea, precizîndu-se la începutul descrierii daca actiunea se petrece într-un spatiu interior sau într-unul exterior. Descrierea unei scene arata în felul urmator: INTERIOR (EXTERIOR) SUFRAGERIE (STRADA) - ZI (NOAPTE)
• Cînd un personaj este prima oara intodus în poveste, numele lui este scris cu majuscule si în paranteze se pune vîrsta.
• La dialoguri, numele personajului se scrie întotdeauna cu majuscule si este centrat pe pagina.
• Parantezele pentru explicatii despre tonul sau atitudinea personajului se folosesc numai daca este imperios necesar. Ele sunt centrate sub numele personajului si deasupra dialogului.
• Cînd vocea unui personaj se aude, dar acel personaj nu se afla fizic în acel loc, în dreptul lui se specifica (V.O.) - Voice Over (voce peste). Aceasta tehnica nu este folosita decît în cazuri extreme.
• Cînd personajul care vorbeste nu se afla în cadru, în dreptul lui se specifica (O.C.) - Off Camera (în afara camerei de filmat) sau (O.S) - Off Screen (în afara ecranului).
• Nu se folosesc indicatii de camera (travling, panoramari etc.) pentru ca fragmenteaza povestea. Aceasta este treaba regizorului.
• Scrie doar ceea ce poti auzi si poti vedea!
• Orice regula poate fi încalcata atîta timp cît stii de ce o încalci si ce rezultat vrei sa obtii. Mai întîi însa, trebuie sa cunosti regulile foarte bine...