cu secunde rupte de timp
răscolea ca o spaimă
fața neînțeleasă a lucrurilor
se oprea rar de tot
neștiut de târziu
se zărea o umbră în stâncă
strângea întunericul
ca pe niște șoapte abia rostite
gândurile foite între mâini
rugă
pentru timpul ei deloc grăbit
egal de tăcut odată cu plecarea
peste gesturile obscure
își furișa ochii
ca o pală de vânt după o atingere
după fiorul care mima căldura
unei promise dimineți.
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests.