agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ The oak
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-25 | [This text should be read in romana] | Submited by serban georgescu
I
Mi-am spトネat mai テョntテ「i mテ「inile, ca sト fie curate pe stilou ネ冓 pe hテ「rtie; mi-am spトネat faネ嫗 ネ冓 mai ales ochii, dinadins, ca sト vadト fiece literト scrisト テョn parte, veghind テョmpotriva テョntテ「mplトビii ネ冓 inspiraネ嬖ei (nedivine); mi-am spトネat inima. II Se spunea cト existト o vテ「rstト a cトネトフoriilor ネ冓 cト aceasta e adolescenネ嫗. Am crezut deplin テョn afirmaネ嬖e, cテ「nd 窶 considerテ「ndu-mト format ネ冓 テョnネ嫺penit テョntr-un caracter, am vトホut cu ochii ネ冓 cu steaua oaselor cel mai tulburトフor peisaj al lumii: Finlanda. Socotindu-mト fix, mi-am テョngトヅuit, odatト cu filosoful, sト murmur: 窶朦umai cerul se schimbト deasupra, - sufletul niciodatト窶. Contemplam divina risipire de arbori nordici テョncoronテ「nd bolovani mトビeネ嬖 ネ冓 singuratici, iar ochiul din ceafト, simultan cu priveliネ冲ea dトビuitト frunネ嬖i, テョnregistra テョn continuare miネ冂トビile monotone ネ冓 テョnfrigurate ale unui sentiment rトノas la Bucureネ冲i. Mi-au trebuit cテ「ネ嬖va ani lungi ca sト テョnネ嫺leg cト a fi adolescent テョnseamnト a fi apt sト fii transformat de ceva din afara sinelui tトブ. Mi-au trebuit テョncト mai mulネ嬖 ani lungi ca sト realizez cト lucrurile fireネ冲i ネ冓 firescul, cト natura ネ冓 naturalul, cト viziunile realului, oricテ「t de puternice ネ冓 de mirifice ar fi, prin simpla lor existenネ崙 neexageratト ネ冓 inaptト deci de idee, nu pot produce nici un fel de modificare de conネ冲iinネ崙, ci numai un adaos de memorie. O cトネトフorie lucidト テョn real te poate テョmbトフrテ「ni. Numai o cトネトフorie テョn IDEEA de real te modificト ネ冓 te face sト fii adolescentul etern. Dar ideea de real este テョnsトκ冓 Arta. III La Roma m-am regトピit テョn Piaネ嫗 Capitoliului. Acolo trona テョn mijloc statuia ecvestrト a テョmpトビatului Marc-Aureliu. Scriu 窶柎rona窶 ネ冓 nu 窶柎roneazト窶 pentru cト am iubit atテ「t de mult ideea de mトビeネ嬖e eternト テョntruchipatト テョn aceastト statuie テョncテ「t, pieritor de gelos, aネ fi vrut sト existe テョnネ嫺leasト numai de mine. Ea mi-a provocat starea de テョndrトトostit; mi-a modificat sentimentele; mi-a stテ「rnit miネ冂トビile trupului, テョnsoネ嬖ndu-le de o stranie dorinネ崙 de posesiune, aidoma leneネ册i acaparトビi de albie pe care o petrece fluviul; mi-a devenit adolescent etern; mi-a impus o idee de real. M-am aflat テョn faネ嫗 unei exagerトビi テョntruchipate. IV Calul era aidoma calului, dar de trei ori mai mare. Fトパtura テョmpトビatului era aidoma unei fトパturi de om, dar de trei ori mai mare. ネ亙 atテ「t! Totul a fost fトツut テョntocmai ネ冓 fトビト greネ册alト. Calul cu dinネ嬖 ネ冓 テ士pトビatul cu sandale; atテ「ta doar: dinネ嬖i de trei ori mai mari; sandalele de trei ori mai mari. Sau poate de 3,14 ori mai mari, de cテ「te ori raza este mai micト テョn cerc. Ochiul ca o frunzト de leuネ冲ean al tatトネui meu, privindu-mト, テョn ochi, semnificト pentru mine continuitatea. Ochiul ca o frunzト de leuネ冲ean, al tatトネui meu, テョnsト de trei ori mai mare decテ「t e, ネ冓 privindu-mト テョn ochi, este テョnsトκ冓 esenネ嫗 cerului ネ冓 テョntruchiparea sa. Am forfotit strigテ「nd, pe sub sandaua sculptatト, de trei ori mai mare, a テョmpトビatului Marc-Aureliu. テ始 aネ兮 fel a fost fトツutト statuia, テョncテ「t sト nu se ネ冲ie dacト ea este de trei ori mai mare, sau cel care o priveネ冲e este de trei ori mai mic. Numitorul comun era calul. V Exagerarea este prima lege a artei. Un pom de trei ori mai mare decテ「t pomii din jur, sau de trei ori mai mic, devine un monument al naturii, adicト un obiect de artト. Cel care テョl iubeネ冲e se modificト pe sine. Se modificト acceptテ「ndu-l prin iubire, sau, din iubire de pomi, face un pom de trei ori mai mare, modificテ「ndu-ネ冓 astfel iubirea faネ崙 de pomii fireネ冲i. A mトビi un pom, de fapt テョnseamnト a crea ideea de pom. テ始 artト, ideea de ceva nu este o generalizare, ci o exagerare. De aceea arta este tensionatト ネ冓 valoarea テョn artト se mトピoarト mai ales dupト tensiunea comunicトビii ei. VI ネ亙 totuネ冓, deネ冓 de trei ori mai mare, sandaua lui Marc Aureliu テョn celelalte privinネ嫺 era aidoma oricトビei alte sandale. VII Din punctul de vedere al sentimentelor, arta se apropie ネ冓 chiar poate fi comparatト テョn esenネ嫗 ei, pentru o mai uネ冩arト テョnネ嫺legere, cu starea de テョndrトトostit, exprimatト. VIII Ca dovadト cト obiectul de artト (efigia, armonia, versul) este stare exprimatト a stトビii de テョndrトトostit (jubilaネ嬖a, angoasa, plテ「nsul) depune mトビturie dorul de revedere pe care obiectul de artト テョl emanト. テ始suネ冓 dorul exprimト ca arhetip prima trトピトフurト a artei 窶 exagerarea, prin absenネ崙, a realului IX De dor de statuia ecvestrト a lui Marc Aureliu am rトピfoit tot felul de cトビネ嬖 despre Roma. Aflu dintr-una o revedere prin poezie. Michelangelo a redescoperit-o テョn 1538 ネ冓 a mutat-o pe un soclu gテ「ndit de el, テョn Piaネ嫗 Capitoliului. La テョnceput fusese auritト ネ冓 o legendト popularト spune cト sfテ「rネ冓tul lumii va fi aproape テョn ziua cテ「nd statuia se va auri prin sine din nou. Dealtfel, este singura statuie ecvestrト autenticト existテ「nd テョn Roma ネ冓 datテ「nd de prin anii 180. De dor de ea aネ vrea sト-i vトヅ bronzul テョnverzit aurindu-se. Din spaimト テョnsト cト s-ar putea pierde odatト cu sfテ「rネ冓tul lumii, mト rog la inima mea s-o lase de bronz ネ冓 verde ca leuネ冲eanul, cum este. X テ始 secunda テョn care am vトホut 窶霸ieta窶 de Michelangelo, am devenit un om cult. Am vトホut-o ネ冓 am plテ「ns; dar plテ「nsul nu m-a uネ冰rat. Mi-au dat lacrimile, ele singure, dar nu mi-au spトネat faネ嫗. Am テョncercat sト fug, sト fiu altcineva, sト par beat, dar numele meu a テョnceput sト sfテ「rテ「ie pe trupul meu aidoma sトトeネ嬖lor cu vテ「rful de fier テョnroネ冓t テョn foc, cele cu care se ネ冲ampileazト vitele テョn cテ「mp nesfテ「rネ冓t. XI E singura lucrare pe care Michelangelo ネ冓-a semnat-o; pe cordonul de marmurト dintre sテ「nii de marmurト ai minunii. ネ亙-a pus numele ca pe un balast. Altfel marmura ar fi devenit imponderabilト ネ冓 s-ar fi ridicat la ceruri. XII Nici o exagerare テョn proporネ嬖i! Sau, iluzia nici unei exagerトビi! テ始sト de trei ori mai purト decテ「t puritatea, mai posesivト decテ「t posesiunea, marmurト surテ「zテ「ndト, mai marmurト decテ「t marmura-femeia. Marmurト flascト bトビbatul! Degetele de marmurト ale femeii fac cute de marmurト flascト テョn trupul de marmurト al bトビbatului de marmurト mort. Chipul bトビbatului? Nu poate fi vトホut din punctul de vedere din care e aネ册zat grupul. Michelangelo テョnsト a sculptat ネ冓 pトビネ嬖le nevトホute ale statuilor Sale. 窶曠acト le vede vreun テョnger?窶 a strigat. Dintr-o pozト am vトホut ネ冓 chipul bトビbatului, ca ネ冓 cum mi-aネ fi pus un ochi テョn tavan. Rテ「njet mulネ孛mit. Melancolie post-coitum. Trテ「ntor prトッuネ冓t dupト ce sexul i s-a rupt テョn reginト. Marmurト de miere. XIII Dupト ce am vトホut 窶霸ieta窶 de Michelangelo, am devenit un om cult. Pieta este un sistem de referinネ崙. A fi cult テョnseamnト a avea un criteriu. De exemplu: ochiul este criteriul luminii. XIV Starea de levitaネ嬖e a pietrei se poate realiza prin sculpturト. Sculptura este arta tactilului. Tactilul ridicat la idee. Ceea ce este テョmbrトκ嬖ネ兮t cu ceea ce nu este. Privire cu degete. Unghie cu retinト. XV テ始 bazilica 窶朶fテ「ntul Petru テョn lanネ孛ri窶, contemplテ「nd celebrul 窶朞oise窶 al lui Michelangelo, lecネ嬖a exagerトビii テョn artト devine sublim didacticト. Dacト テョn 窶霸ieta窶 exagerarea nu era exprimatト prin dimensiunea fizicト, ci prin non-tipologie fiziognomicト, テョn cazul acestei fascinante テョntruchipトビi, urmテ「nd テョntocmai grafia unei metafore, exagerarea nu se mai テョncorporeazト テョn primul rテ「nd, nici テョn dilatarea dimensiunilor (テョn literaturト, asincronia dimensiunilor fizice, pusト テョn raporturi sociale de rutinト, se ilustreazト テョn Guliver), nici テョn exagerarea fiziognomiei (convenネ嬖onal metaforicト). Miracolul acestei capodopere provine din exagerata supunere a ideii la materialul care o exprimト. Am intuit, am simネ嬖t pe viu aproape, cum artistul ネ冓-a arcuit viziunea テョn funcネ嬖e de blocul de marmurト pe care l-a avut la dispoziネ嬖e. Umトビul drept al statuii este infinitezimal mai mic ネ冓 テョn dizarmonie cu テョntrega structurト. テ始 mod ideal, ネ冓 sトビind peste convenネ嬖ile epocii, el ar fi fost numai sugerat. Dar ネ冓 aネ兮, pentru ochiul atent ネ冓 emoネ嬖onat, supunerea grandiosului la mijloacele de comunicare fixe ネ冓 limitate ne revelト ideea meta-sculpturii, a neidentificトビii sculpturii cu propriul sトブ material. Exagerare テョn minus, umトビul drept al statuii lui "Moise" de Michelangelo stabileネ冲e cea de a treia posibilト exagerare (considerテ「nd exagerarea drept trトピトフurト fundamentalト a Artei): falsa identitate cu materia comunicトビii. XVI Dupト cele vトホute, mi-am テョngトヅuit sト-mi aduc aminte de sala Picasso de la muzeul de artト din Praga. Atunci, cu zece ani テョn urmト, nu-mi plトツuse. Acum, dupト zece ani, ネ冓 mai ales dupト ce am devenit cult, pot sト exprim nuanネ嫗t sentimentul acela de respingere. テ始 cazul perioadei cubiste a lui Picasso (reprezentat cu cテ「teva zeci de tablouri テョn muzeul praghez) funcネ嬖unea exagerトビii テョネ冓 pierduse caracterul genuin. Nu mai aveam de-a face cu exagerarea realului, cu ideea de real. Ci cu exagerarea exagerトビii. ネ亙 dacト arta este independentト de obiectul prin care se exprimト folosindu-l ca vehicul: Sculptura - piatra, Pictura - culoarea, Muzica - sonul, Poezia - cuvテ「ntul, atunci cテ「nd Poezia テョネ冓 propune ca material de expresie テョnsトκ冓 poezia, nu mai avem de-a face cu poezie, ci cu meta-poezie. Poezia este meta-lingvisticト ネ冓 muzica autenticト este meta-sonorト. Dar o meta-poezie ネ冓 o meta-sculpturト ar depトκ冓 テョntru totul criteriul uman. Ne vom afla テョn situaネ嬖a savantului care a uitat tabla テョnmulネ嬖rii. Sト nu uitトノ cト aerul este acela care susネ嬖ne aripa. Sト nu uitトノ cト singura exagerare suportabilト テョn adunarea lui unu cu unu nu este aceea cト fac doi, ci aceea cト se pot aduna unu cu unu. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy