agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romānesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2752 .



Nostalgia omului
essay [ ]
h

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Ana Fedrre ]

2009-06-17  | [This text should be read in romana]    | 



Te- ai intrebat vreodata cine este omul de langa tine? Omul care sta langa tine atunci cand ti- e greu si care se bucura alaturi de tine atunci cand esti furios de fericit? Realizam pe zi ce trece ca oamenii devin din ce in ce mai reci, mai inaccesibili, mai duri, mai aproape de imaginea utopica a viitorului in care totul e robotizat, inclusiv sufletele noastre. Te- ai intrebat vreodata in cine poti avea incredere? Te- ai intrebat vreodata cui ii poti marturisi gandurile tale cele mai ascunse fara a fi judecat sau fara a fi descoperite catre altcineva? Nu mai exista incredere in lumea asta plina de robotii care ne numim nostalgic ā€œoameniā€. Nu mai exista omenie si nu mai exista decat placeri trecatoare, relatii pasagere, amintiri dureroase a unor tradari viitoare. Fiindca omul este un tradator, si cel mai grav este faptul ca omul este un tradator rational, ca el nu tradeaza pur si simplu, ci tradeaza cand ii convine, cand ii este de trebuinta sau numai cand vrea sa faca rau. Fiindca binele nu se mai separa de rau, fiindca in zilele in care traim nu mai exista punte intre bine si rau, iar cele doua se intersecteaza intr-o relatie tragica, damnata si totusi reprezentativa erei noastre. Si cele doua concepte vor continua sa se intersecteze, sa se impreuneze vulgar pana cand ratiunea noastra va fi in slujba celor care stiu sa se foloseasca de haosul care se va fi creat. Pana la urma spre ce ne indreptam? Cand Jules Verne a scris despre pasii inainte pe care ii va face omenirea, nu s- a gandit niciodata ca aceeasi omenire se va acuza pe sine de a fi mult prea omeneasca si se va dezumaniza intr-atat incat fiecare dintre noi va deveni un animal singur, gata de lupta, gata sa sfasie, un animal inconjurat de animale care se prefac a fi oameni, un animal dur pe numele sau nostalgic de ā€OMā€.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!