Am nevoie să compun poezie precum am nevoie să mă rog; pentru mine e cam la fel. Cand scriu poezii mă simt mai aproape de cer, de Dumnezeu și de frumusețile lui. Încerc să ies din mediul constrangător al vieții cotidiene și mă detașez scriind poezie așa cum prin rugaciune mă detașez de evenimentele și aspectele împovărătoare. Poeziile sunt comoara sufletului meu. În ele am lasat să se vadă o parte din mine, din bucuria și uneori tristețea mea, o parte din idealurile mele, am contemplat natura, am contemplat viata cu toate momentele ei ori chiar am parodiat ipocrizia si caracterele mizerabile, am adus slava lui Dumnezeu si vietii traită în armonie cu povețele Lui și am laudat armonia, frumusețea iubirii și inălțarea prin dragoste asemeni zborului în rai pe aripi de îngeri.

Copyright 2009 pentru Ina-Ștefania Lazăr