agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-07 | [This text should be read in romana] | Respectテ「nd o tradiネ嬖e ce a テョnceput テョn secolele al XV-lea sau al XVI-lea, Bibliile ebraice moderne separト cartea Proverbele de cartea Eclesiastul, grupテ「nd la un loc cele cinci 窶徭uluri ale sトビbトフorilor窶 (Rut, Cテ「ntarea Cテ「ntトビilor, Eclesiastul, Plテ「ngerile ネ冓 Estera), acestea constituindu-se テョntr-o unitate mai confortabilト din punct de vedere liturgic. テ始 ciuda acestei realitトκ嬖, toate mトビturiile vechi referitoare la aranjamentul cトビネ嬖lor din canonul biblic listeazト Proverbele ネ冓 Eclesiastul unul dupト altul, テョn ordinea pe care o foloseネ冲e ネ冓 studiul nostru. Multe din versiunile moderne engleze urmeazト cea mai veche tradiネ嬖e. Situaネ嬖a se prezintト aidoma ネ冓 テョn ediネ嬖ile romテ「neネ冲i. Biblia, adeca Dumnezeiasca Scripturト a Vechiului ネ冓 Noului Testament, tipトビitト テョn 1688, cunoscutト ca Biblia lui ネ脇rban Cantacuzino, dar tradusト de Radu Greceanu, テョn sumarul intitulat A cトビネ嬖lor dumnezトナeネ冲i scripturi desluネ冓re, dupト Psaltirea trece Parimiile lui Solomon ネ冓 Eclesiastulis. Kathleen A. Farmer, autoarea unui amplu ネ冓 documentat comentariu, considerト cト strトノoネ冓i noネ冲ri テョn credinネ崙 au intenネ嬖onat ca noi sト citim Proverbele ネ冓 Eclesiastul テョmpreunト, ca pe o colecネ嬖e, deoarece prima carte テョncepe cu un prolog (Capitolul テョntテ「i din Proverbe, cu versetele 2-7) ネ冓 se テョncheie cu un epilog (capitolul 12 din Eclesiastul, versetele11-14). Ceva mai mult, ea sugereazト ca fiecare carte sト fie cititト テョn lumina celeilalte, ネ冓 ambele sト fie interpretate prin prisma contextului lor, テョn cadrul テョntregului canon al credinネ嫺i scripturistice. Studiul acestor cトビネ嬖, care-l au ca autor pe テ始ネ嫺leptul Solomon, este obligatoriu, am putea spune, pentru un credincios, deoarece tocmai de aici aflトノ un lucru esenネ嬖al exprimat テョntr-o formト deosebit de concisト: Frica Domnului este テョnceputul ネ冲iinネ嫺i; dar nebunii nesocotesc テョnネ嫺lepciunea ネ冓 テョnvトκ崙フura. テ始 viziunea lui Solomon テョnネ嫺lepciunea este izvor de viaネ崙 pentru om, fiindcト inima lui va deveni mai bunト, va ネ冲i sト vorbeascト ネ冓 se va face plトツut oamenilor: 窶曚ine are o inimト テョnネ嫺leaptト, este numit priceput, dar dulceaネ嫗 buzelor mトビeネ冲e ネ冲iinネ嫗. テ始ネ嫺lepciunea este un izvor de viaネ崙 pentru cine o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. Ceva mai mult, テョnネ嫺lepciunea 窶 comparatト cu mierea, alimentul cel mai plトツut din vremea lui Solomon 窶 asigurト nu doar liniネ冲ea de peste zi, ci テョntトビeネ冲e credinネ嫗, oferind speranネ崙 zilelor ce vor urma: 窶杁ot aネ兮, ネ冓 テョnネ嫺lepciunea este bunト pentru sufletul tトブ: dacト o vei gトピi, ai un viitor ネ冓 nu ネ嬖 se va tトナa nトヅejdea.窶 ネ亙 totuネ冓, テョn ciuda sfaturilor テョnネ嫺lepte atテ「t de concentrate ca formulト ネ冓 accesibile tuturor, tocmai fiindcト sunt scrise cu simplitate ネ冓 profunzime, mulネ嬖 cititori din trecut ネ冓 chiar contemporani de-ai noネ冲ri considerト cト aceste douト cトビネ嬖 ale Sfintei Scripturi au ceva ciudat テョn conネ嬖nutul lor, sunt prea la テョndemテ「na omului. テ始doiala este, probabil, produsト ネ冓 de faptul cト テョn Proverbe ネ冓 テョn Eclesiastul nu se vorbeネ冲e, nici cel puネ嬖n aluziv, despre Mesia sau despre mテ「ntuirea prin jertfa unui Mijlocitor. Dimpotrivト, cei care admirト テョn mod special aceste cトビネ嬖 ネ冓 le-au studiat テョndelung considerト cartea Proverbe ca fiind norma テョn ce priveネ冲e literatura despre テョnネ嫺lepciunea israelitト, テョn timp ce Eclesiastul conネ嬖ne opiniile celui care protesteazト sau obiecteazト faネ崙 de aceastト normト - James L. Crenshaw, テョntr-un studiu la care ne vom mai referi de-a lungul capitolului, intitulat Old Testament Wisdom. Alネ嬖i considerト cト diferenネ嫺le de opinie din aceste cトビネ嬖 s-ar datora locurilor diferite テョn care au fost concepute sau redactate. Unii cercetトフori cred cト la テョnceput テョnネ嫺lepネ嬖lor au fトツut unele observaネ嬖i (au rostit cugetトビi sau maxime) テョn concordanネ崙 cu mentalitatea timpului lor, iar mai tテ「rziu alネ嬖i, tot テョnネ嫺lepネ嬖, au 窶榲ョmbunトフトκ嬖t窶 textele raportテ「ndu-le la gテ「ndirea vremii lor. Este posibil totuネ冓 ca lipsa unitトκ嬖i ce テョncurcト pe unii critici sト nu fi fost o problemト pentru テョnaintaネ冓i noネ冲ri, deoarece principiile lor literare se deosebeau de cele pe care le acceptトノ noi astトホi. Vrem sト spunem cト atunci cテ「nd s-au adunat ori s-au editat Proverbele nu funcネ嬖ona atテ「t de acut principiul unitトκ嬖i tematice ネ冓 nici necesitatea stabilirii cu exactitate a paternitトκ嬖i. テ始ネ嫺lept nu era sinonim cu creator original, ci am putea spune chiar ceva opus: cel care ネ冲ia ce au creat alネ嬖i, lui revenindu-i rolul de a interpreta sau aplica. Nu vom lua テョn consideraネ嬖e テョn acest studiu opiniile, cu o singurト excepネ嬖e, conform cトビora paternitatea lui Solomon asupra celor douト cトビネ嬖 ar fi discutabilト, pentru simplul, dar profundul motiv 窶 adevトビ axiomatic pentru autor 窶 cト Sfテ「nta Scripturト este o carte sfテ「ntト, iar lucrトビile considerate canonice sunt, atunci cテ「nd se menネ嬖oneazト autorii, opera lor indiscutabilト. Aネ兮dar, Proverbele, Eclesiastul ネ冓 Cテ「ntarea cテ「ntトビilor sunt cトビネ嬖 scrise de Solomon. Prin aceasta nu vrem sト spunem cト toate Proverbele sunt nトピcocite de mintea lui. Folcloriネ冲ii sunt unanim de acord cト o creaネ嬖e popularト 窶 iar Proverbeerbul este una dintre ele 窶 se caracterizeazト, printre altele, prin caracterul colectiv. Aネ兮dar, acceptトノ cト Solomon a auzit Proverbele, le-a cules ネ冓, acolo unde a socotit necesar, le-a prelucrat. De asemenea, ni se pare firesc ca el sト le fi ordonat dupト criterii personale, dar テョn literaturト chiar ネ冓 selecネ嬖a ネ冓 ordonarea, gruparea ネ冓 sinteza pot asigura caracterul original. Iatト, deci, ce ne spune Biblia despre Solomon テョn aceastト privinネ崙: Dumnezeu a dat lui Solomon テョnネ嫺lepciune, foarte mare pricepere, ネ冓 cunoネ冲inネ嫺 multe ca nisipul de pe ネ崙ビmul mトビii. テ始ネ嫺lepciunea lui Solomon テョntrecea テョnネ嫺lepciunea tuturor fiilor Rトピトビitului ネ冓 toatト テョnネ嫺lepciunea Egiptenilor. El era mai テョnネ嫺lept decテ「t orice om, mai mult decテ「t Etan Ezrahitul, mai mult decテ「t Heman, Calcol ネ冓 Darda, fiii lui Mahol; ネ冓 faima lui se rトピpテ「ndise printre toate neamurile, de primprejur. Nu este singurul loc din Scripturト テョn care sunt consemnate calitトκ嬖le lui de excepネ嬖e: テ士pトビatul Solomon a テョntrecut toネ嬖 テョmpトビaネ嬖i pトノテ「ntului prin bogトκ嬖ile ネ冓 テョnネ嫺lepciunea lui. Toネ嬖 テョmpトビaネ嬖i pトノテ「ntului cトブtau sト vadト pe Solomon, ca sト audト テョnネ嫺lepciunea pe care o pusese Dumnezeu テョn inima lui. ネ亙 fiecare din ei テョネ冓 aducea darul lui, lucruri de argint ネ冓 lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai ネ冓 catテ「ri; aネ兮 era テョn fiecare an. Meritト amintitト ネ冓 opinia lui Ibn Arabi, un テョnネ嫺lept arab care a trトナt テョn Spania secolului al XI-lea. El face o deosebire clarト テョntre テョnネ嫺lepネ嬖i din rテ「ndul oamenilor ネ冓 cei din rテ「ndul geniilor 窶 al-jinn. Solomon se テョnscrie, evident, テョn cea de a doua categorie. テ始 Coran, se relateazト urmトフoarele atunci cテ「nd se vorbeネ冲e despre vizita Reginei din Saba: 窶廾, Demnitari, a テョntrebat Solomon, cine dintre voi テョmi va aduce aproape tronul reginei din Saba テョnainte ca ea テョnsトκ冓 sト vinト, lトピテ「ndu-se テョn voia lui Dumnezeu. Eu voi fi acela, rトピpunde un Afrit dintre genii, eu ネ嬖-l voi aduce, テョnainte ca tu sト te fi ridicat de la locul tトブ. Eu sunt destul de puternic pentru aceasta, ネ冓 credincios窶ヲネ亙 cテ「nd Solomon a vトホut tronul aネ册zat テョnaintea lui, a zis: acesta este un semn al harului pe care テョl dト Dumnezeu, cトツi el mト pune la テョncercare, ca sト ネ冲ie dacト voi fi recunoscトフor sau nerecunoscトフor. Oricine este recunoscトフor, este pentru binele lui; oricine este nerecunoscトフor, Dumnezeu poate sト se lipseascト de el, cトツi El este bogat ネ冓 darnic窶. Am apelat la acest citat cu douト scopuri. Primul, sト se vadト cト lumea arabト are aceeaネ冓 opinie テョnaltト despre calitトκ嬖le de excepネ嬖e ale lui Solomon ネ冓, テョn al doilea rテ「nd, sト putem constata cト ネ冓 テョn coran vorbirea lui este la fel de axiomaticト, precum sunt Proverbele din Scripturト. Aネ兮 cum am precizat, Proverbele sunt, alトフuri de Eclesiastul ネ冓 Iov, o sursト de bazト pentru studiul テョnネ嫺lepciunii biblice, fiind, テョn acelaネ冓 timp, o mトビturie a felului テョn care a gテ「ndit ネ冓 s-a exprimat de-a lungul timpului lumea semitト, テョn general, ネ冓 poporul lui Israel, テョn special. Spre deosebire de Iov, care are o anumitト coeziune literarト, cartea Proverbelor este un fel de colecネ嬖e a colecネ嬖ilor, fiindcト, aネ兮 cum aflトノ chiar din conネ嬖nutul ei, este rodul mai multor strテ「ngeri ネ冓, acum se recunoaネ冲e unanim, al mai multor autori, deネ冓 pentru mulネ嬖 continuト sト fie doar cartea lui Solomon. Multe din aceste colecネ嬖i au versete distincte, care, de obicei, introduc un set de Proverbe, exprimテ「nd aceeaネ冓 formト literarト: - sfaturi (1, 1- 9. 18; 22, 17 窶 24: 22); - enunネ孛ri (10, 1 窶 22, 16; 24: 23- 34; 25, 1 窶 29, 27). Cト ele nu sunt doar creaネ嬖a lui Solomon aflトノ, テョn modul cel mai clar, chiar din precizトビile interne. Ceva mai mult, Proverbele sunt o chintesenネ崙 a gテ「ndirii universale. Iar acest fapt nu caracterizeazト doar cugetトビile strテ「nse テョn Scripturト, Proverbele canonice, aネ兮 cum ar putea fi numite, ci orice Proverbeerb, テョntrucテ「t acest gen de exprimare a テョnネ嫺lepciunii are un respect minor pentru graniネ嫺 ネ冓 a trecut, de-a lungul timpului, de la un popor la altul, din Nord テョn Sud ネ冓 din Est テョn Vest fトビト sト lase semne legate de locul naネ冲erii sau al maturizトビii. Perioadele care nici nu mai sunt importante, din moment ce, maturizテ「ndu-se, Proverbeerbul s-a umplut de viaネ崙, a acumulat o energie perenト care テョl face sト strトッatト secolele ネ冓, nu de puネ嬖ne ori 窶 cazul celor studiate acum 窶 mileniile. Caracterul internaネ嬖onal al materialului este demonstrat de includerea colecネ嬖ilor atribuite neisraeliネ嬖lor Agur, fiul lui Iakeh, ( conform cap. 30, vers.1) ネ冓 Lemuel, テ士pトビatul (31: 1). テ始 completarea acestor colecネ嬖i, existト ネ冓 Proverbele intitulate apoi de cercetトフori Proverbe numerice ( cele din cap. 30, versetele 7- 33), un poem (cap.31, vers.10-31), ネ冓 o subdiviziune テョn concordanネ崙 cu forma specificト a Proverbeerbului (cap.10, vers.1 窶 15, 33; 16,1 窶 22, 16). テ始 ciuda caracterului antologic al cトビネ嬖i, au fost avansate anumite teorii care sト explice o unitate structuralト テョntre componentele ei variabile. Cele mai importante aserネ嬖uni sunt cele care susネ嬖n cト fiecare structurト a cトビネ嬖i reprezintト design-ul casei pe care autorul o descifreazト ca fiind Casa テ始ネ嫺lepciunii: テ始ネ嫺lepciunea ネ冓-a zidit casa, ネ冓-a tトナat cei ネ兮pte stテ「lpi. Deネ冓 anumite fragmente Proverbe vin, probabil, din timpuri diferite ネ冓 au apトビut テョn diverse circumstanネ嫺, テョn cele din urmト pare a se defini un anumit cadru structural care ar explica o intenネ嬖e editorialト. Atテ「t capitolele 1-9 cテ「t ネ冓 spusele din cap. 31, vers.10-31 declarト importanネ嫗 temerii de Dumnezeu (1: 7; 31, 30), ネ冓 fiecare oferト o descriere a semnificaネ嬖ei acestui lucru (1, 2- 6; 31, 10- 28). テ始 ambele secネ嬖uni, figurile proeminente sunt femeia voluntarト, nu cea docilト, asociatト, テョn mod firesc, societトκ嬖lor patriarhale. Poemul final este un acrostih, o formト alfabeticト ce denotト complexitatea. Unii analiネ冲i cred cト editorul final a intenネ嬖onat ca acest poem sト poarte, atテ「t テョn formト cテ「t ネ冓 テョn conネ嬖nut, ecoul figurii Femeii テ始ネ嫺lepte descrisト テョn capitolele 1 ネ冓 9. Denumirea cトビネ嬖i Cartea テョネ冓 ia numele de la mashal (Proverb sau zicトフoare). Cuvテ「ntul are atテ「t semnificaネ嬖a de 窶杪 fi similar cu窶, dar ネ冓 窶杪 stトパテ「ni peste窶. Aネ兮 cum s-a spus, Proverbeerbul este un enunネ concis care oferト o anumitト opinie care derivト din ceva observat テョn viaネ崙 ネ冓 despre viaネ崙. Exemplele tipice de テョnネ嫺lepciune popularト cunoscute la multe popoare aratト o remarcabilト asemトハare a modelului literar ネ冓 a semnificaネ嬖ei de bazト. Aceste modele, dupト pトビerea lui Bergant, puncteazト multe aspecte diferite incluzテ「nd identitatea, echivalenネ嫗 sau asocierea variabilト a lucrurilor; lipsa identitトκ嬖i, contrastul sau paradoxul; similitudinea, analogia sau tipicul; dezordinea, inutilitatea, sau absurditatea; clasificarea sau caracterizarea persoanelor, comportamentului sau situaネ嬖ilor; valoarea, prioritate, proporネ嬖e sau grad; consecinネ嫺le caracterului sau comportamentului uman, ネ冓 altele. Importul de Proverbe nu se manifestト doar テョn caracterul vizual ネ冓 descriptiv, ci, de asemenea, テョn funcネ嬖a retoricト. El serveネ冲e pentru a mトビturisi, descriind cum lucrurile lucreazト pentru a da o direcネ嬖e pentru trトナrea テョn acord cu ordinea remarcatト. S-a observat, desigur, cト multe Proverbe au un caracter narativ, テョn special cテ「nd se referト la consecinネ嫺le unui comportament anume sau la un mod special de a acネ嬖ona. Certitudinea referitoare la aceste consecinネ嫺 constト テョn dependenネ嫗 cauzト-efect sau テョn regula retribuirii, conform ネ冓 Proverbeerbului romテ「nesc dupト faptト ネ冓 rトピplatト. テ始 plan spiritual, aceasta テョnseamnト relaネ嬖a: neprihトハirea va fi rトピplトフitト, iar rトブl va fi pedepsit. Printr-o asemenea calitate, Proverbele ネ冓-au cテ「ネ冲igat reputaネ嬖a de a fi susネ嬖nトフoarele unei stトビi existente, un conservatorism funciar. Nimic nu este mai strトナn テョn Proverbe decテ「t dorinネ嫗 de schimbare, salturile sau rupturile. Proverbele nu sunt creatoare de revoluネ嬖i窶ヲ Datoritト conciziei expresiei, stilul テョn Proverbe este lipsit de テョnflorituri, dar nu cト nu ar fi elaborat, cum cred unii comentatori, fiindcト tocmai テョndelunga elaborare a dus la cizelare ネ冓 la o formト uネ冩r de reネ嬖nut ネ冓 de reprodus テョn orice テョmprejurare similarト. テ始 ciuda acestui fapt, folosirea curentト a metaforei oferト o calitate figurativト care, deネ冓 este mai mult implicitト decテ「t explicitト, este, totuネ冓, uネ冩r Proverbeocatoare. Descrierile テョnsele derivト din ceea ce este comun テョn viaネ嫗 de zi cu zi. Este folosirea artisticト inteligentト care face pe cineva capabil sト discernト excepネ嬖onalul テョn familiar. Proverbul テョnsuネ冓 este テョntテ「lnit テョn douト forme de bazト: zicerile gen monostih tradiネ嬖onal ネ冓 expresiile artistice biliniare, distihuri. テ始 forma din urmト, a doua linie reia gテ「ndul din prima, fie prin acord - paralelism sinonim, fie prin contrast - paralelism antitetic. Acest stil poate dezvolta gテ「ndul respectiv テョn aceeaネ冓 manierト - paralelism sintetic. Paralelismul este mai mult decテ「t o repetiネ嬖e a gテ「ndului. Este o tehnicト テョn care interacネ嬖a celor douト linii creeazト o nouト semnificaネ嬖e. Stilul literar unic al Proverbului este mトビturia artisticului caracterizant, precum ネ冓 a subtilitトκ嬖i. Reflecネ嬖ile penetrante asupra situaネ嬖ilor de viaネ崙 sunt exprimate テョn adagii foarte fine. Aceastト calitate a adunat テョnネ嫺lepciunea sub titlul 窶柝oezia テョnネ嫺lepciunii窶. Natura poeticト a Proverbelor autorizeazト pe cineva sト テョnveネ嫺 pe altul テョnネ嫺lepciunea adunatト din arta de a trトナ, aネ兮 cum テョnvaネ崙 cineva un meネ冲eネ冰g. Din nefericire, de cテ「nd poezia ebraicト urmeazト regulile de ritm mai degrabト decテ「t pe cele de rimト, vitalitatea Proverbului este pierdutト adesea la traducere. Reformularea テョntr-o altト limbト este rareori capabilト sト pトピtreze modelul accentului originar ネ冓 テョnsemnトフatea Proverbului. De aici, universalitatea experienネ嫺i de viaネ崙 ネ冓 caracterul polisemic al metaforelor Proverbelor asigurト o bogatト varietate de posibilitトκ嬖 interpretative.窶 |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy