agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 12033 .



Nichita Stトハescu: Undeva sub cuvinte
essay [ ]
Compilation: Perspective Critice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Valman ]

2007-04-01  | [This text should be read in romana]    | 




Chiar ネ冓 la peste douトホeci de ani de la dispariネ嬖e, Nichita Stトハescu n-a テョncetat sト provoace contestトビi vehemente ネ冓 luトビi de poziネ嬖e idolatre, opera sa rトノテ「nテ「nd テョn actualitate atテ「t prin zelul criticilor care se strトヅuiesc sト demonstreze cト tot ce-a scris ar trebui ars テョn piaネ崙 publicト laolaltト cu gunoaiele (v. Cristian Tudor Popescu) sau, dimpotrivト, cト テョntreaga operト ar purta amprenta geniului. Existト ネ冓 voci critice care テョndeamnト la echilibru ネ冓 dreaptト mトピurト (v. A.D. Rachieru ネ冓 nu numai): 窶朷om reaminti cト revoluネ嬖a stトハescianト a marcat o mutaネ嬖e a viziunii poetice. Nichita ne-a apropiat, alトフuri de congenerii sトナ, de lirismul autentic.[...] Poet pテ「nト テョn strトデunduri (cum l-a vトホut Ana Blandiana), revoluネ嬖onarul Nichita a fost un inovator. Dar radicalismul sトブ a fost pur estetic, propunテ「nd alte instrumente expresive. Trebuie sト avem テョn vedere natura sacerdotalト a poeziei sale (窶柎トツテ「nd lumea窶), modelul 窶枅remトフトフor窶 al lui Pテ「rvan, angelismul insinuat prin toネ嬖 porii acestui lirism care a descoperit 窶柤ecuvintele窶 (ascunse テョn atテ「ta moloz liric), テョncercテ「nd sト dialogheze cu zeii; ネ冓 sト nu-i cerem ce nu a fost, reproネ凖「ndu-i absenネ嫗 militantismului窶 (A.D. Rachieru - 窶朦ichita Stトハescu 窶 un idol fals?窶 - p. 33).
Posteritatea lui Nichita Stトハescu este 窶枦ificilト窶 (Eugen Simion) poate ネ冓 datoritト clasicizトビii 窶柝recoce窶 ネ冓 modului テョn care, aproape incredibil, autoritトκ嬖le vremii au 窶枋olaborat窶 la fabricarea 窶枸itului窶; ploieネ冲eanul scria, テョn plinト epocト de 窶枌ruiaj ideologic窶, テョntr-un mod cu totul diferit faネ崙 de producネ嬖a liricト a vremii ネ冓 テョndrトホnea sト redescopere lirismul interbelic ネ冓 sト refacト astfel legトフura cu o tradiネ嬖e fracturatト (A.D. Rachieru) de evenimentele din august 1944. Delimitテ「ndu-ne de poziネ嬖ile extremiste, considerトノ cト lectura fトビト prejudecトκ嬖 a テョntregii opere lトピate de Nichita Stトハescu ネ冓 evitarea revizuirilor orbeネ冲i reprezintト cea mai bunト cale pentru aネ册zarea poetului テョn locul care i se cuvine.
La Editura Semne a apトビut テョn 2005, sub テョngrijirea lui Al. Condeescu, 窶朧pera Magna窶, adicト patru volume masive cuprinzテ「nd 窶枡popeea liricト窶 a 窶柝oetului de anvergurト europeanト, poate cel mai de seamト din vremea vieネ嬖i sale窶 (p. V); テョntr-o notト a editorului se spune: 窶昿diネ嬖a de faネ崙 cuprinde, ordonate cronologic, toate textele lui Nichita Stトハescu (antume ネ冓 postume, prozト, publicisticト, interviuri, scrisori, anchete literare etc) tipトビite pテョnト astトホi テョn periodice, テョn antologii ネ冓 テョn volume, cテョt ネ冓 unele inedite窶 (Al. Condeescu, p. LXX). Lectura primului volum, cuprinzテ「nd cam tot ce-a scris Nichita テョn perioada 1953-1965, este probabil cea mai interesantト, pentru simplul motiv cト ea poate oferi cititorului imaginea poetului テョn devenire; debutul oficial a fost precedat de un adevトビat laborator de creaネ嬖e, prea puネ嬖n cunoscut cititorilor de astトホi (de fapt multe din poemele din volumul la care ne referim sunt publicate pentru prima oarト, explicaネ嬖a lui Al. Condeescu fiind cト, pテ「nト ネ冓 un poet agreat de dictatura comunistト, putea fi din cテ「nd テョn cテ「nd cenzurat).
Lectura poemelor de テョnceput demonstreazト, テョn primul rテ「nd, cト Nichita Stトハescu テョネ冓 テョnsuネ冓se valoric / selectiv, cam tot ceea ce se scrisese pテ「nト la el, de la scriitorii 窶枋anonici窶 pテ「nト la cei contemporani: existト versuri care amintesc de Eminescu, dar ネ冓 de Coネ冀uc, Dimitrie Anghel, M.R. Paraschivescu, Voiculescu, Bacovia, Labiネ...Pe de altト parte, drumul spre poezia esenネ嬖alizatト de mai tテ「rziu, concentratト ca formト ネ冓 窶 uneori 窶 de tip ermetic la decodare, trece prin versul clasic, pe care 窶枴dolul窶 atテ「tor generaネ嬖i テョl stトパテ「nea la perfecネ嬖e. Facilitatea jocurilor lingvistice, uネ冰rinネ嫗 versificaネ嬖ei ネ冓 o anume retoricト teatralト care i se vor reproネ兮 mai tテ「rziu presupun talent, culturト ネ冓 graネ嬖e: nici mトツar atunci cテ「nd compunea, spre deliciul prietenilor, cテ「te un palindrom, Nichita Stトハescu nu reuネ册a sト fie stテ「ngaci: 窶曠us aici beネ嬖v opal / Lapoviネ崙 bici asud / Dur, o vietate, cal - / La cetate 窶 ivor ud窶 (窶霸alindrom窶).
テ始 ciuda influenネ嫺lor livreネ冲i, e limpede cト aventura cuvテ「ntului テョncepuse, cト poetul simネ嫺a tensiunea dintre semnificat ネ冓 semnificant ネ冓 cト se テョndrepta spre 窶柤ecuvintele窶 de mai tテ「rziu (窶曠ar dacト, テョn discursul poetic, cuvintele ネ嬖n loc de obiecte ネ冓 sunt folosite din disperare, starea de poezie, captテ「nd tensiunea sinelui, viseazト necuvintele窶 窶 AD Rachieru). テ始 aceastト primト etapト de creaネ嬖e, Nichita interiorizeazト cuvintele, integrテ「ndu-le organic テョn propria fiinネ崙: 窶槓亙-s om din cuvinte, iubitト... / hai vino ネ冓 strテョnge-le / ... テョmi umblト cuvテョntul prin vine / o datト cu sテョngele窶 (p. 13). Starea de poezie pare precedatト de starea de cテ「ntec, deネ冓 iniネ嬖al se obtine o combinaネ嬖e ambiguu-parodicト de mit orfic ネ冓 pastiネ卞 a poemelor bacoviene: 窶朸n bronz cu cuc. O modulare... / O notト ce-ar putea sト vinト, / din cine ネ冲ie ce uzinト / se despleteネ冲e pe trotuare... // Tトビii de anason ネ冓 chimeni / テョntind un himen ud ネ冓 rece / Obscur, vreun strトナn mai trece... / ...Un gテョnd...ネ冓 apoi nimeni...nimeni...窶 (窶杁トビia nopネ嬖i窶).
Peisajele 窶 marine, montane, urbane 窶 care apar テョn poemele de テョnceput sunt luminoase ネ冓 transparente, uネ冩r romantice, poetul proiectテ「nd asupra exteriorului numai privirea uimitト, dornicト de cunoaネ冲ere; este vorba mai mult despre contemplare decテ「t de o interiorizare a peisajului ネ冓 de o miネ冂are a lui テョn ritmul propriu de mai tテ「rziu: 窶朸n liliac mi-a テョnflorit / Surata primトプarト / Sub geamul meu l-a rトピトヅit / Cu tainト テョntr-o searト / Cu frunzuliネ嫺 de smarald / ネ亙 stele moi テョn geamuri / Cテ「nd razele テョn el se scald / テ始cet テョmi bate-n geamuri / La ciocトハitul lui timid / Cu mテョinile avide / Eu ferトピtruica i-o deschid / El florile-ネ冓 deschide窶 (窶朖iliacul窶). Versificaネ嬖ile de acest gen 窶 destul de multe, reprezentテ「nd, テョn cel mai bun caz, simple exerciネ嬖i de stil (de altfel poetul nu le-a selectat niciodatト pentru un volum) sunt salvate de tonalitatea ironicト prin care se テョncheie. Un poem fトビト titlu, publicat テョn 窶曦lacara窶, pe 30 martie 1984, atunci cテ「nd autorul nu mai avea cum sト protesteze, テョncepe solemn ネ冓 sfテ「rネ册ネ冲e coネ冀ucian: 窶朞ocnind tトツiuni ascunネ冓 テョn scrum / pe coada lirei sト-i frトノテョnte / s-a dus poetul deci sト cテョnte / テョn codrul trist de lテョngト drum [...] / Cu ネ崚ョrテョitul unduios / taraf de greieri pe cテョmpie / cutremurau din temelie / priveliネ冲ea de abanos // テ始 codrul negru ネ冓 solemn / cu frunzele din noapte frテョnte / s-a dus poetul deci sト cテョnte / dar pomii toネ嬖 erau de lemn窶 (p.19).
テ始 februarie 1955 (majoritatea poemelor au data ネ冓 locul unde au fost compuse notate cu o meticulozitate care parcト n-ar fi a poetului pe care-l cunoaネ冲em noi!) Nichita realiza o 窶柝aginト de jurnal intim窶 emoネ嬖onantト prin umor ネ冓 prin savoarea lingvisticト a jocului pur amintind de Pトピtorel Teodoreanu: 窶暸cest ceaslov ie cumpトビat da mine / diaconul Pandele din Vトネeni, / pト patru lei ネ冓 ネ兮pte bani, iar cine / mi-l va luare テョl blestem / sト n-aibト parte ネ冓 nici procopsealト... / (Cテョnd peana ネ冓-a luat-o din cernealト:) / sト-i putrezeascト gテ「ndul!窶 (窶曚easlovul窶). O 窶暸rs poetica窶 din aceeaネ冓 perioadト (vineri, 11 martie 1955) ia テョn rトピpトビ ネ冓 cuvテ「ntul, ネ冓 nevoia de a scrie, tonul licenネ嬖os ネ冓 ocara pトビテ「nd a avea o motivaネ嬖e mai adテ「ncト decテ「t cトブtarea febrilト a unitトκ嬖i dintre gテ「nd, simネ嬖re ネ冓 expresie artisticト: 窶枋uvテョntul moare テョn tトツere / se zbate テョnjunghiat de vis / ネ冓 vrea bacネ冓ネ ネ冓 vrea durere, / ネ冓-ntinde pumnul drept, deschis // Atテ「ta aur pe icoane / prea テョn zadar s-a spトネトツit, / cトツi gトバzarii cu plocoane / abia acum au conトツit // ネ亙-ネ冓 geme-n sine universul / beネ嬖a stearpト de haネ冓ネ / Mト doare surd, mト taie versul / cum simネ嬖 nevoia sト te piネ冓窶.
Relaネ嬖a tテ「nトビului poet cu divinitatea este una de tip urban, lipsitト de tensiune, chiar dacト lamentaネ嬖a (cu accente de mahala ploieネ冲eanト) se centreazト pe motivul pierderii ネ冓 pe cel al nevoii de regトピire, fie ネ冓 prin desacralizare, prin coborテ「rea lui Dumnezeu printre oameni, ネ冓 nu prin urcarea acestora la EL: 窶柞f, Doamne...Ceaネ嫗 e tテ「rzie / ネ冓 nu mai rag tramvaie-n drum / ネ冓-s singur sテョngelui, de-acum, / fugit din zid de puネ冂トビie. // De ce te mトピluieネ冲i cu cridト / Of, Doamne...Nu pieri...Te-aud... / テ始 ramul primトプerii, ud, / se zbate fluturu-n omidト. // Rトκ冓na-n vine se-nfioarト / Mト arde gテョtu. Aネ bea un ネ孃i. / Tu-mi visurile de puネ孃i; / nu dau pe mine-o para chioarト. // ネ亙 luna, luna rece-n spaネ嬖i / テョncheagト nopネ嬖 cu chiu cu vai. / De ce nu-s, Doamne, un tramvai - / te-aネ duce-n mine nouト staネ嬖i窶 (窶朧f, Doamne...Ceaネ嫗 e tテ「rzie窶).
Prima poezie テョn vers alb (datatト iunie 1955) pare a fi 窶朞トビturie窶, scrisト テョn stilul de mai tテ「rziu al lui Marin Sorescu; ネ冓 dovedind cト Nichita nu-ネ冓 gトピise timbrul personal, cel care sト fie テョn consonanネ崙 cu trトナrea テョn interiorul stトビii de poezie: 窶暸rネ冓ネ嫗 tトネpilor / nu ni se mai scurge テョn trotuar, / cトツi picioarele ni-s テョncトネネ嫗te / nu テョn pantofi, / ci テョn cismar. / Umerii nu mai ネ冲erg cu umbra / trotuarul, / cトツi nu-s テョmbrトツaネ嬖 in haine, / ci テョn croitor. // dar pumnii, / pumnii / テョネ冓 scuipト umbra pe ziduri, / cトツi pumnii / テョネ冓 scurg arネ冓ネ嫗 printre degete // Zgテョiネ嬖-vト, chiorilor, la noi! / Nu-i aネ兮 cト suntem chipeネ冓?!窶 (p. 59).
Poetul テョncepe sト audト tトツeri (窶霸aralizie窶), intrト テョn crizト de comunicare (窶朶e rugineネ冲e bezna-n cer; / n-am limbト, n-am, nu pot sト-njur, / mi-e somnul greu ネ冓 port テョn jur / doar fier si fier ネ冓 fier ネ冓 fier窶, se leapadト de sine, cel vechi ネ冓 netrebuitor(窶朦u ネ冲iam cト merg prin materie nトブc窶) ネ冓-ネ冓 schimbト perspectiva: 窶朶e surpト schelトビii ネ冓 cad / aiurea, cu trosnet surd de brad. / Zidurile rトノase departe / テョネ冓 rトプトκ册sc テョn mine ferestrele sparte. // Liniile se despletesc ネ冓 curg窶 (窶暸ネ冲eptare窶). Aproape toate poemele din perioada 1955-1956 incluse テョn primul volum al 窶朧perei Magna窶 sunt reverii de tip livresc, テョn care pot fi recunoscute sonuri eminesciene, argheziene (cu predilecネ嬖e), dar ネ冓 (aproape) pastiネ册 la versurile 窶枦e lunト nouト窶 ale lui Miron Radu Parachivescu. Poetul trトナa テョn exterior, cu haine de テョmprumut, experimenta, versifica ネ冓 fantaza, din cテ「nd テョn cテ「nd trezindu-se ネ冓 recunoscテ「nd: 窶...ネ冓 nu mai rテョvnesc nerostitele fumuri / din rug, sト le smulg ca pe-un schiptru de domn / Cトネcテョiul テョmi sテョngerト テョncト de drumuri / Prea vin de departe, din somn窶 [s.n] (窶霸opas窶).
Spre sfテ「rネ冓tul anului 1956 窶朶unetele deveniserト grele窶 (窶霸oemul viemilor窶), apoi, dupト un 窶曚テョntec de gheネ孛ri窶 (窶槓亙 braネ嫺le tトツerilor vor fi-nceput sト pregete... / Miネ冂トビile mi s-au oprit in pトネmi ネ冓 テョn degete窶) ネ冓 o 窶曦oaie de jurnal窶 (窶曠ar au crescut zidurile de beton ネ冓 furnalele窶 nalte ネ冓 grele / proptind cerul cu テョngeri, de ele窶), urmeazト aproape o lunト de pauzト ネ冓, abia prin ianuarie, un strigトフ deznadトニduit: 窶曚テョntule de drumeネ嬖e / te urトピc cト ai murit!窶 (窶朷テョntul, sfテョrtecat de boalト窶). L-am putea considera ecou liric: murise / fusese ucis Labiネ; indiferent ce s-a テョntテ「mplat テョn laboratorul de creaネ嬖e stトハescian, din acest moment tonul se schimbト ネ冓 viitorul lider al generaネ嬖ei `60 テョncepe sト-ネ冓 arate puterile: 窶曰ai, Nichita, strテョnge-ネ嬖 pleoapト de pleoapト, strテョnge-le / Amurgul curge pe lテョngト ochii tトナ uimiネ嬖 / de parc-ar vrea sト vト priviネ嬖 / unul altuia, sテョngele窶 (窶朦u mai pテョlpテョie...窶). Se prefigureazト, deja, volumul de debut, 窶朶ensul iubirii窶; identitatea poeticト pトビea a fi fost gトピitト: 窶杪cum sunt iar asemenea cu mine テョnsumi, / cu pietrele, cu cetina din stテョnci窶 (窶朶ensul durerii Doinei窶) ネ冓 窶柝oetul テョngerilor窶 devenea conネ冲ient de sine: 窶枋u mテョini prelungi ネ冓 umeri ascuネ嬖ネ嬖, / pe care-aripile abia de se uscarト窶 (窶霸トヅure arsト窶), depトκ冓nd 窶柧remea rece, テョnclinatト, / cu ani テョnceネ嬖, sporind tトツerea, / ce nu se mai sfテョrネ册au odatト / ネ冓 nu plecau spre nicトナerea窶 (窶朞editaネ嬖e de iarnト窶). テ始cepea adevトビata aventurト liricト nichitastトハescianト, ネ冓 テョncepea cu una din cele mai frumoase poezii de dragoste scrise テョn limba romテ「nト: 窶朖una テョn cテ「mp窶: 窶曚u mテョna stテョngト ネ嬖-am テョntors spre mine chipul, / sub cortul adormiネ嬖lor gutui / ネ冓 de-aネ putea sト-mi rup din ochii tトナ privirea / vトホduhul serii mi-ar pトビea cトパrui窶...


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!