agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 20572 .



CE CARTI TREBUIE CITITE IN DECURSUL VIETII ?
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [N. Raducanu ]

2007-05-07  | [This text should be read in romana]    | 



CE CARTI TREBUIE CITITE IN DECURSUL VIETII ?

Traim intr-o epoca in care se citeste din ce in ce mai putin, mai ales literatura beletristica, categorie intitulata in lumea anglo-saxona „fiction“. Se plang de asta nu numai editurile si librariile, dar si profesorii ce constata ignoranta elevilor lor. Cel putin doua sunt cauzele acestui fenomen : televizorul si computerul, doua obiecte ce ne-au schimbat modul de viata, consumandu-ne aproape tot timpul liber ce odinioara era consacrat lecturii. Cu toate astea, mai sunt persoane care, cu toata solicitarea la care ii supune viata moderna, reusesc sa zmulga timp si pentru a deschide o carte si a se cufunda in placerea lecturii.
Iata de ce am parcurs ganditor masivul volum cu titlul „1001 Books You Must Read Before You Die“ (1001 de carti pe care trebuie sa le cititi inainte de a muri), aparuta la Londra in 2006 in editura „Quintet Publishing Ltd.“ sub coordonarea lui Peter Boxall, profesor de literatura engleza la University of Sussex. La intocmirea acestui volum au luat parte 157 de literati (critici, ziaristi, scriitori etc.), fiecare prezentand pe scurt cateva carti remarcabile ce ei cred ca si-au impus valoarea in decursul secolelor. Au fost luate in considerare doar romanele (desi sunt prezentate si cateva culegeri de nuvele), ignorandu-se alte domenii ale literaturii (poezie, dramaturgie, memorialistica, eseuri, etc.), si cu atat mai mult cartile de istorie, arta, filosofie, politica. In cele ce urmeaza va voi prezenta pe scurt aceasta opera fascinanta.

Cum s-a facut selectia operelor ?
Operele prezentate in volum sunt grupate in patru mari capitole : Inainte de 1800 ; Secolul 19 ; Secolul 20 ; Secolul 21; insotite de un index al titlurilor si de unul al autorilor.
Fiecarei carti i se consacra o jumatate sau maximum o pagina (1000-1500 semne), iar majoritatea paginilor contin fie portretul autorului, fie coperta cartii, fie un desen din carte sau un afis al filmului ce a avut cartea drept scenariu. Aceste ilustratii sporesc mult atractivitatea volumului, datorita si conditiilor grafice si tipografice exceptionale.
De ce 1001 carti si nu mai multe ? In introducere Peter Boxall justifica aceasta : numarul este inspirat din cele 1001 de nopti in care Sheherazada a istorisit regelui povesti pentru a-si salva viata. Cifra sugereaza o extindere posibila nelimitata a relatarii, dar si necesitatea preciziei si limitarii in expunere. A face o selectie a cartilor ce nu pot lipsi dintr-o asemenea carte, implica excluderea altora ce ar putea avea egale pretentii de a figura in ea. Este usor de presupus ca, la redactarea finala, coordonatorul a trebuit sa duca o lupta cu colaboratorii sai, ce ii aduceau argumente in favoarea altor opere sau pentru excluderea unora initial preferate. La fel de complicata si discutabila a fost probabil si decizia limitarii lungimii textului de prezentare a fiecarei carti. Cum oare sa redai in max. 300 de cuvinte esenta unei opere de peste o mie de pagini, ca de pilda „In cautarea timpului pierdut“ de Marcel Proust ?
Dar scopul unei astfel de initiative nu a fost cel de a suplini citirea cartii, ci tocmai cel de a stimula curiozitatea cititorului, de a semnala farmecul subiectului, stilului sau vocabularului folosit de autor.

Continutul cartii
Cele patru capitole amintite mai sus au dimensiuni diferite. Din operele aparute inainte de anul 1800 au fost selectate un numar de 61, printre care bineinteles : „O mie si una de nopti“, „Gargantua si Pantagruel“(Rabelais), „Don Quijote“(Cervantes), „Robinson Crusoe“(Defoe), „Calatoriile lui Gulliver“(Swift), „Candide“(Voltaire), „Suferintele tanarului Werther“(Goethe), „ Legaturile primejdioase“ (Choderlos de Laclos), doua carti ale marchizului de Sade, doua – ale lui Jean-Jacques Rousseau, doua - ale lui Diderot, cateva carti de vechi autori chinezi si japonezi, precum si „Magarul de aur“ a lui Lucius Apuleius, singurul roman al antichitatii latine ce a ajuns intact pana in zilele noastre.
Operele secolului19 selectate in volum sunt in numar de 168, printre care mentionez cateva, in ordinea aparitiei : „Mandrie si Prejudecata“ (impreuna cu alte trei romane de Jane Austen); „Ivanhoe“ si „Rob Roy“ de Walter Scott; „Frankenstein“ de M.W.Shelley; „Ultimul Mohican“ de F. Cooper; „Logodnicii“ de A. Manzoni; „Rosu si Negru“ si „Manastirea din Parma“ de Stendhal; „Notre-Dame de Paris“ si „Mizerabilii“ de Victor Hugo; „Eugen Oneghin“ de Al. Puskin; „Eugenie Grandet“ si „Mos Goriot“ de Balzac, „Suflete moarte“ de Gogol; „Oliver Twist“ si „David Copperfield“ de Ch. Dickens; „Cei trei muschetari“ si „Contele de Monte Cristo“ de Al. Dumas; trei carti ale celor trei surori Bronte (Charlotte, Emily si Anne); „Moby Dick“ de H. Melville; „Coliba unchiului Tom“ de H.B. Stowe; „Walden“ de H.D.Thoreau; „Madame Bovary“ de G. Flaubert; „Oblomov“ de Ivan Goncearov; „Alice in tara minunilor“ de Lewis Caroll; „Calatorie in jurul pamantului in 80 de zile“ de Jules Verne; patru romane de F. Dostoievski, printre care „Crima si pedeapsa“, „Idiotul“ si „Demonii“; cinci romane de E. Zola printre care “Therese Raquin“, Germinal“ si „Bestia umana“; „Cantecele lui Maldoror“ de Lautreamont; patru romane de Lev Tolstoi printre care „Razboi si Pace“ si „Ana Karenina“; trei romane de Ivan Turgheniev; „Portretul unei doamne“ de Henry James; trei romane de Guy de Maupassant; „Aventurile lui Huckleberry Finn“ de Mark Twain; „Dr. Jekyll si Mr. Hyde“ de R.L.Stevenson; „Foamea“ de Knut Hamsun; „Thais“ de A. France; „Portretul lui Dorian Gray“ de Oscar Wilde; „Tess of the D’Urberville“ de Thomas Hardy; „Gösta Berling“ de Selma Lagerlöf ; „Quo Vadis“ de Henry Sienkiewicz; „Dracula“ de Bram Stoker; „Razboiul lumilor“ de H.G.Wells.
Capitolul cel mai voluminos este desigur cel consacrat secolului 20, cuprinzand 731 titluri, printre care si doua carti de autori romani: „Padurea spanzuratilor“ de Liviu Rebreanu si „Pe culmile disperarii“ de Emil Cioran (desi acesta nu e un roman). Din restul de opere mentionez cateva ce mi se par mai importante: „Kim“ de R.Kipling; cinci romane de Thomas Mann, printre care „Buddenbrooks“, „Muntele fermecat“ si „Moartea la Venetia“; doua de A. Conan Doyle - „Cainele din Baskerville“ si „Aventurile lui Sherlock Holmes“; trei de Joseph Conrad – din care “Nostromo“; „Profesorul Unrat“ de H. Mann; „Forsythe Saga“ de J. Galsworthy; „Mama“ de M. Gorky; 4 carti de Andre Gide, printre care „Fructele pamantului“ si „Falsificatorii“; „Caietele lui Malte Laurids Brigge“ de R.M.Rilke; patru romane de D. J. Lawrence, din care si „Amantul d-nei Chatterley“; „Tarzan“ de E.R.Burroughs; doua de James Joyce, din care si „Ulysses“; „Babbitt“ de Sinclair Lewis; „Jungla“ de Upton Sinclair; 3 carti de Aldous Huxley din care „Curajoasa lume noua“; „Viata Domnului“ de Giovanni Papini; „Amok“ de Stefan Zweig; „Cu diavolul in trup“ de Raymond Radiguet; „Procesul“, Castelul“ si „America“ de Fr. Kafka; „Marele Gatsby“ de F.Scott Fitzgerald; „Mrs. Dalloway“, „Orlando“ si „Spre far“ de Virginia Woolf; „Soldatul Sweik“ de J.Hasek; patru carti de E. Hemingway printre care „Adio armelor“ si „Omul si marea“; „In cautarea timpului pierdut“ de M. Proust; romanul suprarealist „Nadja“ de Andre Breton; „Berlin Alexander Platz“ de Alfred Döblin; „Nimic nou pe frontul de vest“ de Erich Maria Remarque; „Indiferentii“ de Alberto Moravia; „Soimul maltez“ de Dashiel Hammett; „Calatorie la capatul noptii“ de L. F. Celine; „Un cuib de vipere“ de Fr. Mauriac; „Omul fara calitati“ de R. Musil; „Conditia umana“ de Andre Malraux; „Tropicul cancerului“ de Henry Miller; „Clopotele din Basel“ de Louis Aragon; „Absalom, Absalom!“ de W. Faulkner; „Ferma animalelor“ si „1984“ de George Orwell; „Pe aripile vantului“ de Margaret Mitchell; „Ferdydurke“ de Witold Gombrowicz; „Soareci si oameni“ si „Fructele maniei“ de J. Steinbeck; trei carti de Samuel Beckett; trilogia „USA“ de John Dos Passos; cinci carti de Graham Greene printre care „Un american linistit“; „Greata“ de J.P.Sartre; „Desertul tatarilor“ de Dino Buzzati; doua romane de Cesare Pavese; „Strainul“ si „Ciuma“ de A. Camus; „Jocul cu perlele de sticla“ de H. Hesse; „Micul print“ de A. de Saint-Exupery; „Podul peste Drina“ de Ivo Andric; „Alexis Zorbas“ de Nikos Kazantzakis; „Sub vulcan“ de Malcolm Lowry; „Este acesta un om?“ de Primo Levi; „Spuma zilelor“ de Boris Vian; „Eu, robotul“ si „Foundation“ de Isaac Asimov; „De veghe in lanul de secara“ de J.D.Salinger; „Judecatorul si calaul sau“ de Fr. Dürrenmatt; „Dumnezeul mustelor“ de W. Golding; „Bonjour tristesse“ de Fr. Sagan; „Homo Faber“ de Max Frisch; „Lolita“ de Vl. Nabokov; „Justine“ de L. Durrell; „Doctorul Jivago“ de B. Pasternak; „Ghepardul“ de G. T. di Lampedusa; „Micul dejun la Tiffany“ si „Cu sange rece“ de Truman Capote; trei carti de Heinrich Böll printre care „Onoarea pierduta a Katarinei Blum“; „Toba de tinichea“ si alte doua romane de Günter Grass; trei din cele cinci carti din seria „Rabbit“ de John Updike; „Solaris“ de Stanislaw Lem; patru romane de Gabriel Garcia Marquez, dintre care si „O suta de ani de singuratate“; „Clockwork Orange“ de A. Burgess; „Zbor deasupra unui cuib de cuci“ de Ken Kesey; „Gradinile Finzi-Contini“ de Giorgio Bassani; „O zi in viata lui Ivan Denisovici“ si alte doua romane de A.I. Soljenitin; „Spionul venit din frig“ de John Le Carre; „Magicianul“ si „Iubita locotenentului francez“ de John Fowles; „Maestrul si Margareta“ de Mihail Bulgakov; „2001: o odisee in cosmos“ de Arthur C. Clarke; „Nasul“ de Mario Puzo; „Plangerea lui Portnoy“ de Philip Roth; „Abatorul 5“ de Kurt Vonnegut; „Ragtime“ de E.L.Doktorow; „Viata, mod de intrebuintare“, roman experimental de Georges Perec; „Insuportabila usuratate a fiintei“ de Milan Kundera; „Numele trandafirului“ de Umberto Eco; „Versuri satanice“ de Salman Rushdie; „Oamenii lui July“ de Nadine Gordimer; „Casa fantomelor“ de Isabel Allende; „Culoarea violet“ de Alice Walker; trei carti de Jose Saramago printre care si „Povestea asediului Lisabonei“; „Amantul“ de M. Duras; „Parfumul“ de Patrick Suskind; „Citadela alba“ de Orhan Pamuk; „Lucky Jim“ de Kingsley Amis; trilogia New-York-ului de Paul Auster; „Resturile zilei“ si alte trei romane de Kazuo Ishiguro; „Pacientul englez“ de Michael Ondaatje; „Inima atat de alba“ de Javier Marias; „Pretinde Pereira“ de Antonio Tabucchi; „Dumnezeul lucrurilor mici“ de Arundathi Roy; „Alchimistul“ de Paulo Coelho.
In fine, desi suntem abia la inceputul secolului 21, capitolul consacrat lui contine totusi 51 de romane ale unor autori nascuti in majoritate dupa cel de al doilea razboi mondial: Peter Esterhazy; Ian McEwan; Jeffrey Eugenides; Haruki Murakami; Michel Houellebecq; John Banville, Daniel Kehlmann s.a.

Cateva reflectii
Insirarea de mai sus a titlurilor si numelor atator autori mi-a lasat senzatia ca, desi m-am considerat destul de versat in domeniul literaturii, in realitate sunt un ignorant. Desi la noi pana in 1990 se citea incomparabil mai mult decat azi, erau multe romane ce nu s-au tradus sau care erau inaccesibile in original intelectualului roman. Pot marturisi insa jenat ca nu am putut citi in decursul vietii nici un sfert din romanele prezentate in volumul coordonat de Peter Boxall.
Totusi lista celor 1001 romane suscita cateva semne de intrebare. Se constata ca in ea nu figureaza unii autori laureati fie ai premiului Nobel (Romain Rolland; Anatole France; Wladyslaw Reymont, George Bernard Shaw; Ivan Bunin; Roger Martin du Gard; Halldor K. Laxness; Mihail Solohov; s.a.), fie ai premiului american Pulitzer sau ai britanicului National Book Award. Lipsesc de pilda numele lui Thornton Wilder, James A. Michener, Herman Wouk, Bernard Malamud, William Styron, John Cheever, Norman Mailer, J.K. Rowling, precum si ale unor autori americani celebri de literatura „science-fiction“ : Roy Bradbury; Clifford D. Simak; Roger Zelazny; Ursula K.Le Guin; Robert Silverberg, s.a. E poate explicabila preferinta acordata literaturii anglo-saxone de coordonatorul volumului, totusi este discutabila absenta din selectia sa a unor autori mari din literatura franceza : Theophile Gautier („Capitanul Fracasse“), Alain Fournier („Le grand Maulnes“), Simone de Beauvoir („Le deuxieme sexe“), Raymond Queneau („Zazie dans le Metro“), Vercors („Le silence de la mer“), s.a. Nici cativa dintre laureatii celui mai prestigios premiu literar german „Georg Büchner Preis“ nu figureaza printre cei selectati in volum.
In ce priveste literatura romana, cartea de tinerete a lui Emil Cioran selectata („Pe culmile disperarii“) nu numai ca nu e un roman, dar ulterior, la Paris, autorul nu a acceptat sa o mai reediteze. In schimb lipsesc titluri de romane cu adevarat importante : „Fratii Jderi“ si „Baltagul“; „Craii de Curtea Veche“; „Patul lui Procust“ si „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de razboi“; „Scrinul negru“ si „Bietul Ioanide“; „Maitreyi“; „Morometii“; s.a.
Selectia efectuata de Boxall naste insa ideea ca in ea se exprima un anumit spirit al epocii. Astazi valoarea unor scriitori este alta decat cea cu care ei erau apreciati cu decenii in urma sau cea pe care ei o vor avea probabil pe la mijlocul secolului nostru. Romane experimentale, cum ar fi de pilda cele ale lui Michel Butor sau A. Robbe-Grillet, erau privite ca senzationale la data aparitiei, adica acum vreo 50 de ani, dar ele sunt cazute in desuetudine acum. Cine mai citeste azi romanele lui D’Annunzio sau ale lui Paul Bourget, "best sellers" pe la inceputul secolului ? Arthur Köstler spunea intr-un interviu acordat ziarului New York Times in 1950: „Daca as fi intrebat care ar trebui sa fie cea mai mare ambitie a unui scriitor, as raspunde printr-o formula : ambitia unui scriitor ar trebui sa fie cea de a schimba 100 de cititori de azi, pe zece cititori de peste zece ani si pe un cititor de peste o suta de ani. De aceea trebuie combatuta goana dupa succesul imediat“.
Rasfoirea volumului coordonat de P. Boxall a avut insa calitatea de a ma face sa scot din rafturile bibliotecii si sa pun pe masa de lucru cateva carti cumparate mai de mult si care asteptau cuminti sa fie citite …


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!