Diversitatea științelor oculte face imposibilă tratarea lor într-un singur articol, de aceea ne vom rezuma la a sublinia doar caracteristicile esențiale ale acestora. Considerăm că cele mai cunoscute științe oculte sunt magia și alchimia.
Oprindu-ne mai întâi asupra magiei, trebuie să facem distincția dintre vrăjitor, șaman și mag. Magia se produce prin apelarea unor spirite simple ale Lumilor Spirituale, numite elementali, corespunzătoare elementelor foc, pământ, aer și apă. Dacă elementalii sunt dirijați spre acțiuni negative, avem de-a face cu magia neagră, iar dacă sunt implicați în acțiuni pozitive, atunci este vorba de magie albă. Vrăjitorul apelează elementalii în mod inconștient, prin diferite incantații și mișcări ale corpului, „vânzându-și“ sufletul spiritelor inferioare pentru serviciile pe care i le fac elementalii. Șamanul intră într-un fel de transă, în care poate comunica cu elementalii, pe care-i dirijează după bunul său plac, fără a-și vinde sufletul. Magul controlează elementalii în mod conștient, această capacitate fiind obținută în urma unor studii de specialitate și a călătoriilor astrale. Trebuie să facem distincția dintre mag (cel care stăpânește magia) și magician, care prin anumite trucuri, creează iluzii ce par a fi magie. Unul dintre magicienii care se apropie cel mai mult de magie și de paranormal este David Copperfield, ale cărui performanțe sunt departe de fi simple trucuri.
Cele trei mari obiective ale alchimiei erau: 1) obținerea Pietrei Filozofale, capabilă să producă transmutarea metalelor în aur (Marea Lucrare) sau în argint (Mica Lucrare); 2) Palingeneza, prin care alchimiștii pretindeau că pot reconstitui o ființă vie din orice regn (vegetal, animal, uman): 3) Panaceul (remediul universal) care avea ca scop vindecarea prin acțiune asupra planului astral (Lumile Superioare), adică asupra cauzei inițiale a răului, acest panaceu fiind, de fapt, mult discutatul elixir al tinereții. În afară de legende în care anumite persoane transformau în aur tot ce atingeau (regele Midas), nu cunoaștem altă finalizare a primului deziderat. Mistica orientală vorbește despre maeștri spirituali care pot materializa diverse obiecte, construindu-și, prin acțiuni pur mentale, un adevărat oraș (Shambala), accesibil numai inițiaților, situat undeva în zona Tibetului. Nu avem la cunoștință că cineva a putut materializa ființe vii (animale, oameni). Realizarea acestui obiectiv ne-ar transforma în niște mici Dumnezei. În ceea ce privește elixirul tinereții, rezultatele cele mai promițătoare le-au obținut tot orientalii, care, prin yoga (în special prin kundalini-yoga și tantra yoga), prin sublimarea energiei sexuale aplicând retenția seminală, prin exerciții de Qi-Gong care îmbunătățesc circulația fluxului energetic în corp, prin presopunctură și acupunctură au reușit să stăpânească energiile umane și să prelungească în mod substanțial durata vieții (o persoană moartă la 120 de ani era considerată tânără, pentru că mulți bărbați întrețineau la această vârstă relații sexuale normale).
Kabala (kblh - tradiție, în transcripție ebraică) este o altă știință ocultă despre care am auzit vorbindu-se, dar despre care nu cunoaștem multe amănunte. Unii o consideră ca fiind cheia tuturor sistemelor religioase. Deși există o kabala iudaică, adevărata origine este necunoscută, leagănul ei fiind considerat de diverși kabaliști în Egipt, India, Persia, China, etc. Poporul evreu a păstrat, se pare, amintirea cea mai precisă și, într-un fel, ideală. Se presupune că Moise, temându-se că învățăturile exoterice expuse în Pentateuc vor fi interpretate greșit după mai multe secole, a transmis oral, unui cerc restrâns de inițiați, o învățătură esoterică, aflată la originea kabalei, care a început să circule în scris abia la începutul secolului al XII-lea. Kabala consideră că cele 10 numere și cele 22 de litere ale alfabetului ebraic rezumă în ele secretele întregului univers, numerele dezvăluind principalele structuri arhetipale (sefiroturile), iar literele reprezentând intercondiționările dintre sefiroturi (căile).
Vom trata în continuare acele științe oculte care se ocupă de divinație (ghicit). Din cel 10 numere ale Kabalei a derivat numerologia. Numerologii pretind că numele unei persoane ascunde în el destinul acesteia, justificându-și afirmația prin vibrația sonoră asociată numelui. Ei consideră chiar că pentru a schimba destinul unei persoane este suficient ca ea să-și schimbe numele (bineînțeles după ce a consultat un numerolog). Fiecărei litere a alfabetului i se asociază o cifră. Aceste cifre sunt adunate succesiv modulo 10 până se obține o cifră de la 0 la 9. Este luată în calcule și data nașterii (an, lună, ziuă). Chiar dacă uneori coincidențele sunt uimitoare, constatăm că același nume se pronunță diferit în limbi diferite, iar sistemul nu poate fi aplicat în țările care utilizează ideogramele.
Tot din kabala a derivat și Tarotul, set de 78 cărți de joc alcătuit din 22 Arcane Majore și 56 Arcane Minore. Arcanele Majore reprezintă transpunerea în imagini cu o puternică încărcătură simbolistică a celor 22 de litere ebraice ale kabalei. De fapt Tarotul este anterior kabalei iudaice, Moise preluând cele 22 de hieroglife inscripționate pe pereții interiori ai Marii Piramide și adaptându-le alfabetului ebraic (să nu uităm că iudeul a fost un mare inițiat, principalul său punct de inițiere constituindu-l Egiptul). Preoții egipteni considerau Tarotul ca fiind sacru și-l utilizau pentru interogarea spiritelor superioare. Din Tarot, prin eliminarea Arcanelor Majore au derivat mai târziu cărțile obișnuite de joc și ghicitul în cărți (cartomanția).
Oracolul chinezesc prezentat în Cartea Schimbărilor (Yi-jing) de către Confucius (numele latinizat al lui Kong-Fu-Zi) are la bază taoismul, care consideră că secretul universului constă în transformarea reciprocă a contrariilor Yang (masculin, pozitiv, luminos, etc.) și Yin (feminin, negativ, întunecat, etc.). Yang este reprezentat printr-un segment mai mare, iar Yin prin două segmente mai mici, din combinațiile lor luate câte trei rezultând 8 trigrame (23=8), care au primit diverse denumiri și care cuprind toate posibilitățile de transformare din Yang în Yin și invers. Prin combinarea a câte două trigrame rezultă, în final, 64 de hexagrame, dispuse în cerc sau în pătrat, care constituie oracolul. Interogarea acestuia este realizată prin aruncarea de șase ori a trei monede, cărora li s-au atribuit valori de la unu la trei, numerele rezultate fiind transformate în segmente Yang și Yin și, în final, într-o hexagramă. Semnificația hexagramei constituie răspunsul oracolului.
Originile chiromanției (ghicitul în palmă) datează din vremea egiptenilor, caldeenilor, sumerienilor sau babilonienilor. S-au descoperit amprente palmare chiar în picturile rupestre datând din Epoca Pietrei. Explicația interesului pentru chiromanție rezidă în faptul că în palmele noastre există mii de terminații nervoase, care se găsesc în contact cu creierul. Medicina chinezească ne învață că multe din meridianele energetice ale corpului, utilizate în presopunctură și acupunctură, se termină în vârfurile degetelor. Este foarte probabil ca liniile și semnele din palme să reflecte starea energetică, fizică și emoțională a unei persoane. Chiromanția este o știință destul de complicată, ea constituind, în secolul al XVII-lea, obiect de studiu în universitățile din Leipzig. Adevărații ghicitori în palmă își formează mai întâi o privire de ansamblu, evitând să facă afirmații tranșante, așa cum fac țigăncile, care cunosc doar semnificația câtorva linii. Nu trebuie uitat că destinul ilustrat de palmă nu este imuabil, configurația liniilor și a semnelor suferind schimbări importante pe parcursul vieții.
Încă din antichitate chinezii analizau caligrafia și caracteristicile ei. Romanii și călugării din Evul Mediu studiau caracterul după scris. Primul tratat de grafologie (interpretarea scrisului) datează din 1622. Psihologul Carl Jung a acordat o importanță deosebită scrisului în studiul caracterului și al personalității. Deși mâna este cea care efectuează acțiunea, creierul este cel care o dirijează și este răspunzător de formarea literelor. În lumea comercială grafologia este utilizată în evaluarea celor care doresc să fie angajați sau a angajaților existenți. Atunci când primim o scrisoare de la o persoană cu care tocmai am inițiat o relație de durată, analizându-i scrisul ne putem face o idee despre caracterul acesteia. Marele dezavantaj al grafologiei constă în faptul că reflectă o stare de moment, scrisul diferind în perioadele de stres față de cel din perioadele de calm. În plus, după cum am observat cu toții, scrisul unei persoane mature diferă în mod substanțial de cel din copilărie.
Cea mai completă și mai profundă dintre științele oculte este astrologia. Ea studiază efectele Soarelui, Lunii și ale celorlalte opt planete asupra unui individ născut pe Pământ. Fizica modernă a pus în evidență câmpurile electromagnetice emise de fiecare din cele 10 corpuri cerești (pe care le vom numi în continuare planete) și modul în care influențează comportamentul uman. Noi credem că, dincolo de influențele pur fizice, poziția planetelor la un moment dat reprezintă o codificare realizată de Spiritul Suprem, pe care, dacă o putem descifra, putem acționa asupra destinului nostru, îmbunătățindu-ne karma.
Elementele cu care lucrează astrologia sunt cele zece planete (Soare, Lună, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluton), aspectele (unghiurile) formate între ele, cele 12 case astrologice, date de coordonatele geografice ale locului de naștere, cele 12 semne zodiacale, corespunzând celor 12 constelații (configurații de stele considerate fixe), anul, ziua, ora și minutul în care s-a născut o anumită persoană. Prin calcule astrologice rezultă o diagramă circulară numită astrogramă, care evidențiază pozițiile în case și zodii ale celor 10 planete, precum și aspectele dintre ele.
La fel ca și amprentele digitale, astrograma este unică pentru fiecare individ. Doar frații siamezi (surorile siameze) au aceeași astrogramă, deci același destin. S-a constat că două persoane, născute în același loc și în același timp, au avut destine apropiate, deși au făcut parte din categorii sociale complet diferite. Gemenii au astrograme diferite, deoarece se nasc la anumite intervale de timp.
Suntem de principiul că astrogramele reprezintă cea mai obiectivă descriere a personalității unui individ și a tendințelor lui de a acționa în viață. De aceea ele trebuie utilizate pentru a pune în evidență potențialul acestuia, pentru a-l avertiza de posibile influențe negative și mai puțin pentru a-i ghici viitorul. Indivizii evoluați încearcă să schimbe ceva în viața lor, atunci când devin conștienți de propria astrogramă. Cei mai mulți, însă, deși își recunosc defectele evidențiate, nu întreprind nimic pentru a le remedia. Astfel, s-a format falsa idee că omul este supus destinului și că destinul poate fi previzionat astrologic. Maeștrii spirituali, prin liberul arbitru, își înțeleg și își depășesc limitările impuse de astrograme.
Am văzut câte elemente sunt luate în calculul astrologic, așa că ar fi absurd să admitem că a douăsprezecea parte a populației globului (de exemplu Berbecii) se vor comporta la fel într-o anumită zi (vezi horoscoapele zilnice din publicații). Caracteristicile unei zodii nu reprezintă decât interpretarea poziției Soarelui în zodia respectivă, fără a considera aspectele sale pozitive sau negative, deci niște informații esențiale, dar insuficiente. Așadar, nu înseamnă că dacă vă cunoașteți zodia știți totul despre dumneavoastră. Modul în care ne comportăm în relațiile cu ceilalți este relevat de ascendent (poziția casei I), acesta evidențiind, de fapt, adevărata noastră personalitate. O aglomerare de planete într-o anumită zodie o poate transforma într-una mai puternică decât aceea în care se află Soarele. Iată de ce doi Berbeci nu pot semăna între ei, decât dacă s-au născut în același timp și în același loc.
Prin studiul în paralel a două astrograme putem să tragem anumite concluzii asupra evoluției ulterioare a unui cuplu de tineri căsătoriți, putem afla care au fost cauzele unui divorț sau putem evita un divorț iminent. Astrologul trebuie să prezinte situația așa cum este, fără a da sfaturi, cei doi solicitanți hotărând singuri soarta viitoare a cuplului. Unele căsătorii sunt de natură karmică și această karma nu poate fi „arsă“ decât după ce soții au trecut prin toate experiențele pe care le implică viața în doi.
Astrologia serioasă se ferește de previziuni. Se cunoaște faptul că Nostradamus se ocupa și cu astrologia. Previziunile sale sunt ascunse în dosul cuvintelor meșteșugite, tocmai pentru a lăsa cât mai multe posibilități de interpretare. Cei care fac previziuni de genul „la data X va cădea guvernul lui Y“ riscă enorm, putând să-și piardă credibilitatea. Există și cazuri în care previziunile se adeveresc, iar astrologii respectivi sunt ridicați în slăvi.
Considerăm că astrologia trebuie utilizată mai mult în scop formativ și mai puțin în scop previzional. Celui care solicită astrograma trebuie să i se prezinte atât calitățile căt și defectele, asigurându-l că viitorul său depinde de propria voință și nu de poziția astrelor.
Ne simțim datori să atragem atenția că interpretarile astrogramelor obținute prin intermediul Internet-ului sau prin utilizarea unor programe de astrologie sunt realizate la modul mecanic, prin tipărirea unor definiții corespunzătoare pozițiilor planetelor în case și zodii. Numai un astrolog calificat poate realiza o interpretare holistică (de ansamblu), singura în măsură să evidențieze adevărata personalitate a solicitantului.
În final, să amintim că mai există și alte tehnici de divinație, mai mult sau mai puțin cunoscute: fizionomia (ghicitul după expresia facială), metoscopia (ghicitul după liniile frunții), frenologia (ghicitul după forma capului), oniromanția (interpretarea viselor), necromanția (spiritismul), piromanția (ghicitul în foc), geomanția (ghicitul în nisip), taseografia (ghicitul în cafea), tragerea la sorți, runele, zarurile, piesele de domino, etc.

„Ocultismul merită să rețină atenția (...) în măsura în care el a făcut evidentă existența (...) unei subalimentații spirituale, în sânul confortului intelectual și material al civilizației occidentale.“ (R. Alleau)
„Noi toți, câtă vreme trăim, pândim această oglindă uzată, în care defilează figurile unui mister obscur, încercând să surprindem adevărul invizibil.“ (Carl Gustav Jung)
„Scopul inițierilor este să permită sufletului să revină din nou spre acest final, acolo unde ele au făcut prima lor coborâre sau început.“ (Olympiodor)
„De trei ori fericiți sunt acei muritori care, după ce au contemplat aceste mistere, vor pleca spre Hades; doar ei vor putea trăi acolo; pentru ceilalți nu va fi decât suferință.“ (Sofocle)
„Finalmente, problema din Yi-jing nu este alta decât cea a unei interdependențe universale (...) Ideea unei structuri invariante subiacente la o superstructură mobilă este clasică în filosofia chineză.“ (Charles Hirsch)