De cand ai plecat pe noptietra mea se afla aceiasi rama care mi-ai daruit-o de ziua mea. O rama in care candva isi avea locul poza ta. Chip angelic, piedut undeva in univers chip care a luat drumul luminii, dumul care duce catre poarta raiului. De cand ai plecat, a plecat si poza ta, am dorit sa o iei cu tine pe taramul unde durerea nu exitsa , unde lacrimile albastre se metamorfozeaza in lacrimi albe , lacrimile inocentei - poza cu chip angelic - inocent.
Vreau sa ma gandesc si sa intreb rama cu soapte divine , cine poate sa inlocuiasca poza ta. Cine poate sa ii umple golul plecarii tale. Dorinta de a iubi este mult mai puternica decat mine , si incet incet ma face sa plang cu lacrimi varsate din adancul suferintei mele , sa umple paharul nefiintei tale si in final sa se prelinga pe marginea paharului si sa cada in infinit.
Vreau sa imi spui in noaptea ce va venii de ce ma rog la secunda sa treaca mai repede , de ce ma rog la ora sa fie zi , de ce ma rog la noapte sa devina etrnitate. Vreau sa imi mai spui cine imi va mai putea sopti noapte buna, si cine imi va mai putea saruta fruntea scaldata in tristete.
Lacrima albastra imi curge pe obraz.Cu dorinta de a te revedea adorm in noapte si un inger albastru imi ureaza noapte buna .
Noapte Buna !