agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-05 | [This text should be read in romana] |
In cadrul sedintelor cenaclului Euridice din Bucuresti, o noua generatie de scriitori isi cauta recunoasterea, sub indrumarea criticului si traducatorului Marin Mincu. Cat de intemeiate sunt cererile la existenta sub forma unei noi generatii ale acestor tineri scriitori nu face obiectul articolului de fata. Cert este ca ei au redactat un manifest poetic, prin, pare-se, liderul lor: Adrian Urmanov, manifest intitulat “Poemul utilitarâ€. Sa incercam sa vedem care sunt ideile estetice aruncate in joc de tinerii din jurul domnului Mincu, care, sustin ei, se delimiteaza net si de postmodernistii optzecisti si de nouazecisti. Masura in care aceste idei se preteaza la o asemenea delimitare neta, precum si masura in care textele acestor scriitori sunt la inaltimea programului propus, dau masura in care suntem legitimati sa vorbim despre o noua generatie de creatie (termenul apartine lu Vianu si este preluat de Mincu in primul articol care pune explicit problema unei noi generatii –A).
Primul pas : Manifestul fracturist In 1998, doi tineri brasoveni faceau valva cu un manifest literar intitulat “fracturismâ€. Ceva timp dupa lansarea acestui manifest, nu prea luat in seama in cercurile inalte ale literaturii, Marin Mincu scrie un articol in care privea cu ochi buni acest manifest (C). Pentru Marin Mincu, acesta reprezenta “un act de curajâ€. Spunem de pe acum ca o parte din ideile acestui manifest se vor regasi mai tarziu printre ideile utilitaristilor. Fracturistii puneau mult accet pe critica si atitudinea sociala : “fracturismul desfide soarecii de biblioteca si , cat si o poezie scrisa pe diplomele de absolvire a facultatii. Fracturismul uraste poetii , roboteii liricii romane.†(B) Sinceritatea existentiala a persoanei poetului este cea care primeaza, trebuie refacuta unitatea fundamentala dintre viata si opera. Sunt puse la zid conceptiile hiper-stiintificizate asupra poeziei, precum si cele hiper-culturalizate, limbajul pretentios care, inevitabil, atrage dupa el un grad semnificativ de artificial. Alte idei ale fracturistilor ni le prezinta Marin Mincu in textul mai sus amintit. El inisita asupra notei de autenticitate pe care vor s-o introduca fracturistii in textele lor, cel putin ca program poetic: “autenticitatea scriiturii va fi data de capacitatea scriptorului de a transcrie in limbaj cat mai pure ale subectului angajat in experienta scriiturii/cunoasterii†(C). Subliniem (si se va vedea imediat de ce) mesajul estetic care se desprinde din textele fracturistilor: autenticitatea eului poetic, al celui care scrie, atrage dupa sine unitatea poeziei, a trinitatii poet-mesaj-receptor. Al doilea pas : Manifestul Poemul Utilitar, Generatia Tu In 2001 Marin Mincu scria articolul despre fracturisti, in 2003 aparea cel despre noua generatie literara. Primul pas, negarea, delimitarea fata de trecutul imediat fusese facut, anumite sugestii de ordin estetic fusesera aruncate in scena. Literatura trebuia sa se intoarca spre autenticitate, spre sinceritate – ultimile experiente estetice, cum ar fi poetica postodernista realului - o aruncasera in teritorii de respiratie poetica in care era prea evident gradul de artificial. Manifestul noii generatii, “eu sunt poemul utilitarâ€(D), este un text care propune o serie de idei interesante, pe care le vom urmari cu toata atentia. In prima parte a acestul manifest ni se prezinta o realitate pe care o simtim altminteri cu totii si care-i rodea si pe fracturisti: actul poetic, trinitatea poet-mesaj-receptor, a fost corupta. Daca fracturistii vedeau in lipsa de autenticitate existentiala a persoanei poetului (insistind, cum am vazut mai sus, pe factori de respiratie sociala) cauza acestei situatii, utilitaristii o vad altundeva, anume in indepartarea lectorului, a receptorului, de la participarea la actul poetic. Chiar daca. la limita, aceasta discutie despre inautenticitatea eului poetic si indepartarea lectorului poate fi privita ca una despre cauza si efect, totusi conteaza felul in care se pune accentul. Odata constatata aceasta situatie, de lipsa de unitate a actului poetic, utilitaristii vin cu urmatoarea solutie, solutie pliata, evident, pe felul in care inteleg ei problema: o poetica noua, care sa reintegreze lectorul, care sa recupereze mecanismele de sensibilizare ale poeziei si sa le puna in slujaba acestui tel. Toate bune si frumoase pana aici, decenta si simt acut al realitatii. Insa felul in care aceasta filozofie de bun simt este pusa pe hartie da de gandit. Care este acel text care, prin insusi menirea lui, trebuie sa placa tuturor? – iata cum isi pun utilitaristii problema, intrucat pentru ei miza actului poetic este reintegrarea lectorului. }i raspunsul e unul simplu : textul de advertising, reclama, publicitatea. Asadar , spune Adrian Urmanov in alt text ce completeaza manifestul de mai sus “cand spun ca intre textul poetic si textul publicitar nu exista mari diferente am in vedere tocmai aceasta identitate de virus informatic a textului : el trebuie sa intre in sistemul cititorului si sa-l paraizeze, el trebuie sa-si vanda ideea / sentimentul in exact acelasi mod in care textul de advertising vinde frigidere sau detergenti†(E). Iata ideea poetica tratata asemeni casetofoanelor de larg consum, iata-l pe poet un simplu lucrator in “departamentul de marketing al textului poeticâ€. Poetul este, in noua viziune, un “creator de interfete comunicationale†deoarece, in sens clasic, el era mult prea inchis in propriul eu si mult prea putin deschis spre cititor. Urmanov nu se mai considera tocmai din aceasta cauza poet, deoarece : “poetii sunt o specie frumoasa de oameni insa cu nici o alta inima decat cea proprie si nici un alt centru decat †(E). Dincolo de aceste idei, oaresicum periculoase, insa izvorate natural din felul in care si-au pus problema acesti tineri scriitori, exista si sugestii interesante in manifestul utilitaristilor care trebuie subliniate. Una dintre ele, de respiratie psihologica si a carei metafora este chiar titlul articolului de fata, spune ca reintregirea actului poetic s-ar putea face doar prin recuperarea mecanismului insusi de obtinere a stimulilor. Adica nu cum sa prezentam in mod original, cititorului de azi, apusul, ci cum sa obtinem in eul lui acelasi efect pe care-l obtineau altii mai demult prin ideea apusului: se doreste “un apus reactualizat pentru un om prezent†(D). Mutarea accentului de la tehnicile formale ale poeziei la efectul intim al sugestiilor si simbolurilor: iata unul din scopurile poemului utilitar; altfel spus, ideea poetica este cea care primeaza, nu mijloacele poetice. Acesta este, in mare, tabloul estetic in care se dezvolta tanara generatie de scriitori, in masura in care este el cuprins in cele doua manifeste poetice. Importanta e constientizarea nevrozei, a rupturii intime a actului poetic si necesitatea gasirii unor solutii. Desigur, solutiile gasite sunt partiale, dar ele contin sugestii interesante si, cum am vazut, complementare. Prelungite intr-o directie sau alta, aceste solutii particulare pot deveni periculoase. Fracturistii, in alta ordine de idei, sunt anarhisti, ei spun : “mai bine distrugem sa noi lumeaâ€. Utilitaristii, cum am vazut, nu se ridica, in anumite pasaje teoretice ale lor peste nivelul unui lucrator din departamentul de marketing al unei firme de vanzari de calculatoare. Vom reveni cu alta ocazie, cand vom discuta si despre cateva realizari concrete ale acestor tineri scriitori. Bibliografie : A – Marin Mincu, “O noua generatie literaraâ€, Ziua Literara, nr.40, 10 februarie 2003 B – D. Crudu, M Ianus – “Manifestul fracturistâ€, 1998, monitorul de Brasov (http://asalt.tripod.com/a_086.htm) C – Marin Mincu – “Fracturismul†poetic – O negatie neoavangardista a optzecistilor – revista Luceafarul, nr.7, 21 februarie 2001 (http://asalt.tripod.com/a_086.htm) D – Adrian Urmanov – “eu sunt poemul utilitar†– revista Paradigma, nr 1-2 / 2003 (http://www.revistaparadigama.ro/) E – Adrian Urmanov – “generatia tu: o alta inima / o alta literatura†– revista Paradigma, nr 1-2 / 2003 (http://www.revistaparadigama.ro/) |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy