Am inceput un drum fara cale de intoarcere.Am intors privirea din trecut catre prezent pentru a putea relata caci a venit aceasta vreme.
Am trait pana in clipa de fata cu infantilism totul fara a-mi da seama ce inseamna greseala,iertare,puterea de a depasi diferitele situatii menite sa-ti puna in evidenta intrarea in aura solemna a profundului.
Se cuvine a intreba ce greseala?cea a indiferentei caci ea este o boala.Dar care intrare?cea prin care rasari din nou dar fara inocenta.Inocenta ramane o experienta cu radacini ireale, o amintire ,un dar.
Pentru a ma multumi imi spun :''Marile dureri inchid in ele insele germenul consolarii lor'',Al Dumas.,o fraza care ma ajuta acum.Cand acestea ne vor conduce catre maturitate deplina nu le vom regreta pana atunci suntem bantuiti.
Poate ca tot raul spre bine,poate ca orice nceput da nastere unui inevitabil sfarsit,la un momentdat totul spre nimic,poate ca din nimic spr a avea totul...lungile indoieli ce nu dau pace nimanui.Acest discurs luid pentru mine,pentru voi va fi inceputul,nimicul,bunul urmand ca singura urmare sa-si faca prezenta:''Inchei acest discurs si imi salut inocenta! ''