V
inovat de
V
is cu premeditare
pâna voi învăța să împletesc iluzia
cu ziua de azi sunt condamnat la depărtare
și-mi ispășesc pedeapsa căutându-ți contururile
în fiecare mișcare a secundarului
nu glumesc iubito

H
ălădui hai hui
prin hrube de haos
har hieratic al horei
de hohot

E
vadări tandre dintre granițele imaginației
fără de granițe mânând turmele de clipe
cu un caval înnebunit de sete
nu mai știu unde se termină privirea ta
și unde începe inima mea

R
espirația rarefiată de tăișul luminii
desparte în felii oceanele de mâine
în mine întârzie porți

E
nigme de lut
contururile se suprapun până la confuzie
nu pot uita privirea ta întoarsă
către tine

veri trecute tăcut petrecute
vibrații-n
hotar
extrem
renasc
ere

where?